Principalul motiv pentru care doresc să facă un pas într-o nouă direcţie este legat de nemulţumirile cu privire la salariu – aspect menţionat de 61,4% dintre respondenţi.
„Următoarele motive ne spun foarte multe despre felul în care au ajuns românii să se raporteze la relaţia dintre viaţa lor personală şi cea profesională, despre introspecţiile pe care le fac după o perioadă destul de tulbure pentru toată lumea, darşi despre aşteptările pe care le au de la ideea de carieră. Astfel, nu neapărat volumul mare de muncă îi deranjează (doar 35% aduc acest argument), ci mai degrabă faptul că munca pe care o fac nu le aduce nicio împlinire profesională (56,9%), că nu întrevăd oportunităţi de creştere în compania pentru care lucrează (54%) sau că nu se simt apreciaţi de managerul lor (17,4%). Toate acestea stau la baza unui fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe angajatori – quietquitting-ul”. Asta pentru că acest fenomen presupune un soi de plafonare, în multe cazuri, ireversibilă, care porneşte, în primă fază, de la decizia de a nu face mai mult decât ce este trecut în fişa postului”, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.
Întrebaţi dacă se simt motivaţi să performeze şi să facă mai mult decât apare în fişa postului, 66,3% au răspuns ”da”, iar 33,7% ”nu”. Dintre aceştia din urmă, 59,7% s-ar simţi motivaţi să facă mai mult dacă ar avea un salariu mai bun. 9,5% ar avea nevoie de o motivare intrinsecă şi ar fi dispuşi să facă mai mult dacă le-ar plăcea într-o măsură mai mare jobul pe care îl au, 7,8% şi-ar dori să aibă o relaţie mai bună cu echipa din care fac parte, iar 4,6% ar depune mai mult efort dacă s-ar înţelege mai bine cu managerul lor. 8,8% cred că doar cei aflaţi la început de carieră şi care trebuie să se remarce sau managerii ar trebui să nu se limiteze doar la cerinţele din fişa postului, în timp ce 9,6% nu văd niciun motiv pentru care să facă acest lucru, invocând faptul că viaţa personală este mult mai importantă decât jobul.
„De cealaltă parte, vedem că principalele declanşatoare ale proactivităţii sunt, dincolo de salariu, echipa, pasiunea pentru profesie, relaţia cu managerul direct, faptul că angajaţii primesc frecvent feedback pozitiv sau certitudinea că, dacă vor performa, vor fi promovaţi. Dincolo de toate aceste motive, jumătate dintre cei chestionaţi cred că ideal ar fi ca orice angajat să facă doar munca pentru care este plătit, aşa cum apare în fişa postului. Nici mai mult, nici mai puţin. 35,4% nu sunt de acord cu această afirmaţie, iar 16% oferă următoarele nuanţe: doar cei aflaţi la început de carieră, cei cu funcţie de management sau cei care au în vedere o promovare ar trebui să depăşească limitele din fişa postului”, mai spune Raluca Dumitra.
