Economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, estimează că inflaţia s-a temperat, în aprilie, până la un nivel cuprins între 8,4% şi 8,5% şi spune că sunt şanse de atenuare a creşterii preţurilor şi în mai. Cu toate acestea, el avertizează că există mai mulţi factori negativi "extrem de importanţi" care nu pot fi anticipaţi, printre care preţul petrolului, cursul euro/dolar american şi evoluţia cursului leului faţă de moneda unică europeană.

"Dacă se strâng mai mulţi factori negativi putem depăşi, în iulie, nivelul atins în aprilie, dar sperăm ca acest lucru să nu se întâmple. Iulie rămâne cea mai periculoasă lună dintre următoarele, iar dacă avansul preţurilor administrate depăşeşte estimările date de banca centrală ne putem aştepta la un nou vârf al inflaţiei în acea lună", a declarat Anghel pentru NewsIn.

Economistul şef al BRD SocGen, Florian Libocor, are în vedere, însă, o creştere lunară cu 0,6% a preţurilor din aprilie, ceea ce ar atrage o inflaţie anuală de 8,71% şi îşi justifică aşteptările unui nou vârf inflaţionist prin scumpirea sezonieră a alimentelor, cu ocazia sărbătorilor pascale.

"Creşterea sezonieră ar putea fi diminuată în cazul existenţei unei tendinţe de reducere sau chiar de renunţare la consumul specific perioadei şi apelarea la produse substitut. Pe parte de servicii, e probabil să asistăm la o creştere mai lentă a preţurilor datorită impactului uşor pozitiv al aprecierii leului", a declarat Libocor pentru NewsIn.

Componenta produselor nealimentare ar trebui să aibă un impact negativ asupra indicelui preţurilor de consum, din cauza creşterii preţurilor la carburanţi, a mai spus Libocor, care şi-a menţinut estimările unei inflaţii de 7% la finalul aestui an.

Analistul Credit Europe Bank, Georgiana Constantinescu, estimează că inflaţia anuală s-ar fi putut tempera uşor la 8,6% în aprilie, de la 8,63% în martie, în condiţiile în care inflaţia faţă de luna precedentă s-ar situa la 0,5%. "Cele mai însemnate creşteri ar trebui să fie la bunurile nealimentare, în special la combustibili. Pe preţurile alimentelor nu vedem creşteri semnificative faţă de lunile anterioare, iar pe partea de servicii, având în vedere că leul s-a apreciat, în medie, faţă de euro, am putea vedea o ieftinire a serviciilor de telefonie mobilă", a declarat Constantinescu pentru NewsIn.

Economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, estimează că inflaţia s-a temperat uşor în aprilie până la 8,5% şi ar putea ajunge la 8,2% în iunie. "Principalii factori inflaţionişti din aprilie ar fi putut fi preţurile la combustibili şi la alimente, deşi scumpirea pe partea alimentară ar trebui să se tempereze. Aprecierea leului în aprilie a fost, de asemenea, un factor important pentru încetinirea creşterii preţurilor", a mai spus el.

Dumitru a amintit că, în perioada următoare, evoluţia inflaţiei va depinde, în mare măsură, de modificările preţurilor administrate. "În ultimele luni s-au făcut presiuni, de către importatorii de gaze naturale, în sensul scumpirii gazelor în al doilea trimestru", a mai spus analistul.

Economistul şef al Raiffeisen Bank România apreciază că majorarea dobânzii cheie la 9,75% pe an pe 6 mai are mai mult "rol de semnal" decât unul efectiv şi arată că BNR mizează pe temperarea aşteptărilor inflaţioniste. De asemenea, e posibil ca inflaţia să se accelereze, în iulie, până aproape de 9%, estimează Dumitru.

Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank România, anticipează o creştere lunară a preţurilor cu 0,3% în aprilie şi respectiv o temperare a inflaţiei anuale la 8,4%, "datorită aprecierii de luna trecută a leului, care probabil o să ducă la deflaţie pe sectorul servicilor".

"În lunile următoare, însă, ne aşteptăm să vedem noi creşteri de preţuri, în special în iulie când anicipăm un nou vârf al inflaţiei pe acest an, de 8,9%, din cauza scumpirilor anunţate la gaze şi energie", a declarat Chidesciuc pentru NewsIn.

Până la finalul anului, Chidesciuc se aşteaptă ca inflaţia să se tempereze la 6,5%, nivel superior, totuşi, celui de 6% anticipat de banca centrală în ultimul raport asupra inflaţiei.

Banca Naţională a României (BNR) a operat de la sfârşitul lunii octombrie până în prezent cinci majorări consecutive ale ratei dobânzii de politică monetară, de la 7% la 9,75% pe an, în principal ca urmare a temerilor legate de presiunile inflaţioniste, iar economistul şef al BCR consideră că nu e exclus ca BNR să opereze încă o creştere a acesteia până la 10%, dacă preţurile de consum vor continua să crească în lunile următoare.

"Nu exclud o nouă majorare, la 10%, dar este aproape sigur că nu vom ajunge să vedem, în acest an, dobânda cheie la 10,50 - 11%", a spus Anghel şi a adăugat că este posibil ca banca centrală să înceapă să reducă, din toamnă, dobânda cheie, dacă inflaţia evoluează favorabil. El a precizat, însă, că acest lucru se va întâmpla, cel mai devreme în octombrie, pe fondul întârzierii de câteva luni cu care se văd efectele măsurilor BNR.