> In ce masura mai este atractiva Romania pentru investitorii straini in aceasta perioada de criza? Considerati ca, dupa ce criza economica mondiala se va diminua, Romania se va mai bucura de aceeasi atractivitate pe care a avut-o in ultimii ani?
Chiar si in aceste momente mai putin favorabile ale evolutiei economice la nivel mondial, Romania ramane in continuare una dintre cele mai atragatoare piete din regiune din punct de vedere al implementarii de noi proiecte de investitii, avand costuri operationale - inclusiv cele cu forta de munca - inca atractive, o fiscalitate competitiva si un sistem bancar solid. Romania conteaza in continuare pe avantajele sale competitive, poate acum mai mult ca niciodata, in conditiile in care tara noastra nu este ocolita de efectele turbulentelor ce afecteaza contextul economic international. Ne asteptam ca, odata cu redresarea economiilor la nivel mondial, cand pietele financiare isi vor recastiga stabilitatea, sa aiba loc o dinamizare a fluxurilor investitiilor straine directe (ISD).
> Care sunt punctele slabe si care sunt atuurile Romaniei in ceea ce priveste atragerea investitorilor straini?
Avantajele competitive ale Romaniei sunt accesul la piata Unica Europeana cu 500 milioane de consumatori, fiind totodata una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est, cu peste 21 milioane de consumatori, pozitia strategica a Romaniei, la intersectia a trei rute de transport europene, respectiv coridoarele 4, 7 si 9, ceea ce permite posibilitatea de a ajunge usor la tarile din fosta URSS, Balcani, Orientul Mijlociu si Africa de Nord.
In plus, Romania detine 1/3 din cursul Dunarii. Un plus ar fi, totodata, accesul la fonduri europene in valoare de 33 mld. euro si un important potential turistic.
> Exista si dezavantaje?
Un dezavantaj ar fi infrastructura rutiera. Acest aspect va fi insa remediat in urmatorii ani. Investitiile in acest domeniu vor constitui un plus pe care Romania il asteapta de multi ani, pentru a putea atrage proiecte majore si in alte regiuni ale tarii, deficitare in ceea ce priveste investitiile straine directe. In acelasi timp, dezvoltarea unor proiecte de infrastructura inseamna influx de capital, tehnologie si know-how.
>Ce ar trebui facut intr-o prima instanta pentru impulsionarea investitiilor?
Crearea de parcuri industriale dotate cu acces la utilitati reprezinta o necesitate pentru dezvoltarea unor proiecte de investitii de anvergura, motiv pentru care incercam sa sensibilizam autoritatile publice pentru a extinde suprafetele existente si a infiinta noi parcuri industriale si tehnologice.
> Cate proiecte de investitii sunt inregistrate la ARIS in acest an si care este valoarea totala a acestora? Cam cate locuri de munca ar putea fi create daca acestea se vor concretiza?
Majoritatea investitorilor cu care ARIS a purtat discutii de la inceputul anului in vederea implementarii de proiecte in Romania nu si-au pierdut interesul in oferta tarii noastre; dimpotriva, o buna parte dintre acestia si-au manifestat inca din primele luni ale anului 2009 intentia de a demara proiecte in Romania. Incepand cu ianuarie 2009, ARIS monitorizeaza 12 proiecte de investitii in faza de intentie in valoare de 719 milioane de euro, (3.015 locuri de munca) astfel incat suntem indreptatiti sa consideram ca, si in acest an, investitiile straine directe nu vor ocoli Romania, care isi va pastra o pozitie de top in clasamentul regional pe tari in functie de valoarea ISD atrasa.
> Care sunt cele mai mari cinci proiecte din portofoliul ARIS in acest moment?
Printre cele mai mari proiecte publice aflate in implementare pentru care ARIS acorda asistenta tehnica de specialitate mentionam Renault Technologie Roumanie (RTR) de la Titu - judetul Dambovita, proiect in valoare de 450 milioane de euro pentru construirea unui centru de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si studii de inginerie in domeniul auto, Calsonic Kansei - de la Ploiesti in valoare de 120 milioane de euro pentru construirea unei unitati de productie de componente auto, Delphi Diesel de la Iasi, proiect in valoare de 100 milioane de euro pentru construirea unei unitati de productie componente auto. Ar mai fi Procter&Gamble de la Urlati, judetul Prahova, proiect in valoare de 70 milioane de euro, pentru realizarea unei unitati de productie de bunuri de consum si fabrica Nokia de la Jucu - judetul Cluj, proiect in valoare de 60 milioane de euro, pentru producerea de echipamente de telecomunicatie.
> Cat de mare este declinul volumului investitiilor straine in primul trimestru comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut?
ISD este printre putinele sectoare care au inregistrat cresteri in primele luni ale anului 2009. In februarie 2009, fluxul de investitii straine directe atrase de Romania a inregistrat valoarea de 1,37 miliarde euro, in crestere cu 38% comparativ cu perioada similara din 2008, cand a fost atins un nivel de 995 milioane de euro. De mentionat ca si in februarie 2009 deficitul de cont curent a fost finantat integral de ISD, cel mai mare procent provenind din participatiile la capital - 45,2%.
> Care sunt sectoarele industriale unde se constata cel mai mare interes al investitorilor si care sunt acelea care se bucura de cea mai mica atentie? Cam din ce zone vin acesti investitori? Sunt schimbari notabile?
In continuare preconizam ca investitiile straine se vor indrepta catre sectoare precum industria auto si de componente auto, care, desi, in acest moment, se confrunta cu anumite turbulente din cauza contextului economic international, va redeveni cat de curand un sector de top, deoarece potentialul pe care acest sector il prezinta pentru Romania nu a fost atins inca.
Sunt atractive, de asemenea, sectoare precum energie neconventionala - bio-diesel, energie eoliana, solara, IT si comunicatii, industria materialelor de constructie, infrastructura - un domeniu prioritar al economiei romanesti. In plus, o mare parte dintre cele 33 miliarde euro provenite din fonduri structurale se vor indrepta, totodata, catre acest domeniu.
> Ce sectoare sunt mai putin atractive?
Exista intr-adevar si sectoare care nu se bucura de aceeasi apetenta in randul investitorilor straini. Un numar de industrii si-au pierdut din competitivitate din cauza concurentei acerbe impuse de China, si as mentiona in acest sens domeniul textil, care si in Romania trece printr-o perioada mai putin favorabila.
Investitorii straini care s-au adresat ARIS manifestandu-si intentia de a investi in Romania provin, in proportie de aproximativ 65%, din UE, 15% din restul Europei, restul pana la 100% fiind acoperit de SUA si de Asia.In ceea ce priveste ISD la nivel national, in anul 2008, cele mai semnificative fluxuri ISD provin din tari membre UE, pe primul loc situandu-se Austria, urmata de Olanda, Germania, Franta si de Italia.
> Mai este Romania atractiva din perspectiva fortei de munca? Mai poate compensa acest element handicapul infrastructurii precare in noul context economic?
Unul dintre efectele crizei economice in Romania este cresterea somajului. Desigur ca, pe plan intern, acest fenomen constituie un factor ce afecteaza societatea in ansamblul ei, dar pentru investitori reprezinta un avantaj competitiv de necontestat, deoarece are loc o largire a bazei de selectie, spre deosebire de anul trecut sau chiar de acum doi ani, cand Romania se confrunta cu un deficit al fortei de munca, in special in zona de vest a tarii.
De altfel, din punct de vedere al investitiilor straine, actualul context economic aduce in mod paradoxal un nou “plus”: nu ne mai confruntam cu cereri salariale din partea sindicatelor care astazi lupta mai mult pentru mentinerea locurilor de munca.
> Are vreo sansa Romania sa devina principalul pol al industriei auto din Europa de Est, dupa cum afirmau reprezentantii clasei politice cu ceva timp in urma?
Romania nu a pierdut niciodata aceasta sansa; Romania a devenit si va ramane la nivel regional un cluster pentu industria componentelor auto. Acest lucru are la baza nu numai numarul mare de investitii greenfield deja existente, ci si proiectele aflate in faza de intentie care momentan sunt confidentiale.
> Mai este plauzibila ipoteza vehiculata in ultimii ani, potrivit careia in Romania s-ar putea stabili si alti constructori de autovehicule?
Avantajele competitive pentru acest domeniu raman valabile si avem incredere ca, odata cu depasirea crizei din industria auto la nivel mondial, sa demaram negocieri cu un al treilea producator auto. Romania detine suficiente atuuri pentru a sustine cele afirmate mai sus.
> In ce masura ar mai putea fi realizate marile proiecte din energie? In ce proiecte este implicat ARIS si care este valoarea fiecaruia?
Numai in ceea ce priveste anul 2009 avem in monitorizare un numar de patru proiecte in faza de intentie, in valoare totala de 445 milioane de euro, ce urmeaza a genera un numar de 1.650 de locuri de munca in domeniile energiei eoliene, solare, electrice; totusi, marile proiecte in domeniu sunt derulate prin Ministerul Economiei.
> Care sunt elementele avute in vedere de un investitor strain atunci cand ia in calcul posibilitatea de a investi in Romania? Care sunt principalele motive invocate atunci cand renunta la o investitie?
Fiecare proiect are specificul sau, dar putem spune ca investitorii sunt interesati, in general, de schemele de ajutor de stat, de posibilitatea de accesare de fonduri europene, de disponibilitatile privind forta de munca calificata la preturi competitve, de existenta unor terenuri cu acces la utilitati care sa permita implementarea unor proiecte de anvergura (de preferinta parcuri si zone industriale).
CV Sorin Mihai Vasilescu
- Director al Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS)
- Academia de Studii Economice, Facultatea de Relatii Economice Internationale, 1974-1978
- Management-marketing in industria textila Lugoj, Romania, 1981
- Septembrie 2006-prezent - director al ARIS
- Aprilie 2003-septembrie 2006 - consilier principal ARIS
- 2002-aprilie 2003 - consilier la Gerom Metal, o companie romano-germana
- 2000-2002 - consilier la Rafinaria Petrobrazi, Ploiesti
- 1995-2000 - administrator la Sorintex, comert cu produse petroliere
- 1990-1995 - seful departamentului pentru Orientul Mijlociu si Africa al Arcasrom, companie cu capital strain
- 1987-1990 - reprezentantul la Bagdad al Ministerului Industriei Usoare
- 1978-1987 - economist la departamentul Export, Dorobantul, Ploiesti, fabrica de textile
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
