Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de varianta finală a proiectului legii salarizării unitare, despre care spune că “îşi bate joc” de angajaţii statului. “După ce ne-am chinuit luni întregi la Ministerul Muncii să negociem grilele de salarizare şi coeficienţii, toate au fost modificate şi recalculate, astfel încât marea masă a bugetarilor a ajuns să se încadreze la baza grilei, cu salariile cele mai mici.

Dacă se va pune în aplicare legea aşa cum este în prezent, educaţia şi sănătatea ar fi domeniile cele mai lovite”, a explicat vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu. “Nu vom amâna asumarea răspunderii în Parlament. Guvernul a făcut o lege bună şi are toată dispoziţia să accepte amendamente, dacă acestea sunt în spiritul legii”, a fost replica ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea, ieri, înaintea unei noi runde de discuţii. La închiderea ediţiei, discuţiile erau în desfăşurare.

Protestele cu care ameninţă sindicatele, ce vor debuta pe 15 septembrie, ziua în care Executivul cere Parlamentului vot de încredere inclusiv pe legea salarizării unitare, vor culmina pe 5 octombrie, cu greva de o zi şi ameninţarea boicotării alegerilor prezidenţiale, din cauza legii salarizării unitare. "Este pentru prima dată în 20 de ani când toate sindicatele de bugetari, de la toate confederaţiile sindicale, s-au unit pentru a participa la un astfel de protest. Este pentru prima dată când un număr atât de mare de salariaţi intră în grevă în acelaşi timp", a spus, pentru Business Standard, reprezentantul Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor. La pichetul din 15 septembrie, sindicaliştii vor încerca să amâne asumarea răspunderii pe proiectele trimise în Parlament. "Cerem ca puterea legislativă să-şi facă treaba. În România, a ajuns să conducă doar puterea executivă, puterea judecătorească fiind, de asemenea, în conflict cu Guvernul, iar cea legislativă fiind subordonată celei executive.

În cazul în care Parlamentul nu ia atitudine şi nu sancţionează Guvernul în 15 septembrie, următoarea acţiune de protest va fi neimplicarea vreunui salariat al statului la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie”, a precizat Marius Nistor. Despre legea salarizării unitare, Guvernul, sindicatele, patronatele şi reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale discută de mai bine de şase luni.

În martie, premierul în exerciţiu, Emil Boc, declara că varianta finală a legii, care ar urma să rezolve “discrepanţele şi nedreptăţile din actualul sistem de salarizare”, va fi gata în 30 aprilie, pentru a fi supusă dezbaterii Parlamentului şi pentru a intra cât mai repede în vigoare. La acel moment, premierul dădea garanţii că legea nu va aduce micşorări de salarii, ci doar îngheţări de salarii pentru lefurile mari. La sfârşitul lunii martie, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara răspicat că România trebuie să îmbunătăţească procesul execuţiei bugetare şi controlul cheltuielilor salariale.

“Acest lucru nu înseamnă neapărat că salariile vor scădea, dar sistemul, în general, trebuie îmbunătăţit. O altă problemă o reprezintă faptul că numărul persoanelor care se pensionează este mai mare decât cel al noilor angajaţi, ceea ce dă naştere unor mari presiuni, deşi, în 2009, fondul de pensii ar putea fi excedentar”, afirma Franks, la evaluarea din martie.

Nemulţumiţi, sindicaliştii au lansat în primăvară primele ameninţări cu greva, la care au renunţat însă, pe măsură ce termenele de predare a legii au fost amânate. La acel moment, principala nemulţumire era reprezentată de poziţionarea funcţiilor pe grilă, acum aceştia reclamă nivelul coeficienţilor de ierarhizare şi îngheţarea salariilor anul viitor.

Evaluarea FMI din luna august a însemnat o nouă modificare a proiectului, după ce experţii fondului au respins categoric propunerea ca viitoarele salarii să se calculeze în funcţie de salariul minim pe economie, pentru că ar fi forţat majorarea salariilor. Menţinerea salariului minim pe economie, ca referinţă pentru legea unică a salarizării în sistemul bugetar, reprezintă un “potenţial pericol” pentru capacitatea Guvernului de a reduce cheltuielile bugetare, declara, luna trecută, Jeffrey Franks. Ulterior, autorităţile de la Bucureşti au declarat că au convins FMI să accepte salariul minim ca bază în grila de salarizare, în schimb, surse din cadrul instituţiei financiare internaţionale au declarat pentru Business Standard că fondul îşi menţine poziţia iniţială. Magistraţii sunt primii angajaţi din sectorul public care au hotărât să protesteze faţă de legea salarizării unitare, blocând activitatea instanţelor, de la 1 septembrie.

Greva cu care ameninţă sindicaliştii pe 5 octombrie ar putea aduce însă şi un câştig minim Guvernului. Dacă ziua de protest va fi asimilată uneia din cele zece zile de vacanţă forţată pe care angajaţii din sectorul public sunt obligaţi să o ia în 2009, luna octombrie ar putea aduce o economisire de circa 150 milioane de lei la cheltuielile cu salariile.

Calendar
> Protestele încep pe 15 septembrie, iar la 5 octombrie va avea loc o grevă generală