Record pe piaţa imobiliară din Spania în anul 2006. Aproximativ 800.000 de noi locuinţe au fost începute, iar construcţiile au reprezentat 10% din produsul intern brut. Creşterea vine pe fondul dezvoltării continue a economiei locale, ce a atras cu fiecare an tot mai mulţi investitori, dar şi cetăţeni străini în căutarea unei case de vacanţă.

Pentru ca raportul dintre cerere şi ofertă să rămână echilibrat pe piaţa spaniolă, stocul de noi locuinţe ar trebui să nu depăşească 400.000 unităţi anual. Specialiştii imobiliari spun că aproape 65% din acest total ar trebui să fie format din locuinţe permanente, 20% din case de vacanţă, iar restul să reprezinte a două proprietate pentru cetăţenii străini.

În perioada 2001-2011, se preconizează a fi construite 2,3 milioane de locuinţe, jumătatea din acest total urmând să satisfacă nevoie de locuire a străinilor interesaţi de piaţa spaniolă. În aceste condiţii, cererea medie ar urca la 230.000 unităţi pe an. Totuşi, în 2004, au început lucrările de execuţie la 700.000 de noi unităţi locative şi s-a creat un surplus de 300.000 de locuinţe în raport cu cererea.

Tendinţa s-a menţinut şi în 2006, când s-a pus piatra de temelie la 800.000 de noi case. În acest context, analiştii se tem că piaţa imobiliară ar putea intra în colaps, dacă trendul de creştere al economiei naţionale va înregistra modificări. Cu un fenomen similar s-a confruntat şi piaţa de real estate din Marea Britanie, unde declinul economic nu a determinat şi o scădere a preţurilor la locuinţe.

În opinia Consiliului Arhitecţilor din Spania, oferta rezidenţială este de trei ori mai mare în comparaţie cu cererea. Stocul de 800.000 de noi unităţi locative din anul 2006 este enorm în comparaţie cu nevoia de maxim 300.000 de proprietăţi rezidenţiale pe an spun reprezentanţii Consiliului.
Spania are cel mai înalt nivel din Europa la capitolul deţinere de proprietăţi: cu 30% mai mare decât în alte statelor membre. Foarte ridicat este şi nivelul noilor construcţii. 18,1 noi proprietăţi la mie, faţă de media europeană de 5,6.

Pe fondul investiţiilor continue din acest sector, piaţa imobiliară spaniolă a absorbit anual 17% din produsul intern brut. Asta în condiţiile în care media europeană este de 3,7 procente. Contextul actual face ca economia Spaniei să fie mult prea dependentă de sectorul imobiliar, deturnând interesul investitorilor de la alte ramuri, precum cercetarea şi dezvoltarea.

Pe lângă haosul provocat de volumul mare al construcţiilor, spaniolii se confruntă şi cu alte probleme. Preţurile relativ ridicate la locuinţe şi deficitul de pe piaţa închirierilor, limitează foarte mult posibilitatea de mişcare a claselor muncitoreşti, care îşi permit cu greu să facă o investiţiei imobiliară.