Profită, în schimb, producătorii locali din Spania sau Italia, care scot la vânzare alimente cu denumiri româneşti. “În Spania, există producători locali care scot pe piaţă alimente cu denumiri româneşti, gen parizer, salam de vară sau salam Victoria. Nici cu produsele tradiţionale nu avem succes, salamul de Sibiu, de exemplu, nu se poate vinde”, a declarat pentru Business Standard Sorin Minea, preşedinte Romalimenta, organizaţie ce reuneşte companii din industria alimentară.
Minea spune că România pierde anual milioane de euro din cauza faptului că nu poate exporta carne şi produse din carne de porc, chiar dacă materia primă provine din import. Excepţia o constituie doar preparatele din carne cu prelucrare termică la peste 70 de grade Celsius.
Şi Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), este de părere că statele care au comunităţi puternice de români ar putea constitui o piaţă importantă pentru producătorii autohtoni. “Sunt pieţe importante unde, într-un timp relativ scurt, odată prezenţi, se pot obţine profituri mai mari decât la noi. În plus, se poate întâmpla ca şi consumatorii locali să fie interesaţi de produsele româneşti”, susţine Frumosu.
Producătorii de vin par, în schimb, destul de mulţumiţi de prezenţa pe pieţele care au comunităţi puternice de români. “Ca piaţă, acoperim Europa - Italia, Spania -, datorită numărului mare de români care preferă Grasa şi Tămâioasa, iar mai nou Frâncuşa. În afara Europei lucrăm bine pe relaţia cu SUA, Canada şi Japonia’’, spune Cătălin Grecu, director de marketing la Cotnari, cel mai mare producător local de vinuri albe. El afirmă că sunt preferate, în special, vinurile dulci, clienţii fiind în mare parte români.
“În general, sunt cerute vinuri dulci. Cei mai mulţi clienţi sunt români, pe Spania avem un distribuitor foarte mare, care a reuşit să listeze în Carrefour produsele noastre, dar tot pe Grasă se merge. Suntem în negocieri acum pentru mărirea portofoliului’’, a precizat Grecu.
Cerere la conserve
Dacă producătorii de mezeluri încă nu se pot lăuda cu prezenţa europeană, la conservele din legume şi fructe lucrurile stau ceva mai bine.
“În prezent, exportăm în ţările cu comunităţi importante de români, cum sunt Italia, Germania, Spania, Canada şi Israel, însă ne dorim extinderea şi către alte ţări, printre care Rusia şi Azerbaidjan. Astfel, sperăm că în câţiva ani vom putea ajunge să exportăm circa 20-30% din producţia totală de legume şi fructe”, a declarat pentru NewsIn Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv şi directorul general al Organizaţiei Naţionale Interprofesională Legume-Fructe (ONILF). În prezent, exporturile reprezintă aproximativ 5% din producţia totală. La nivel local, circa 60% din producţia de conserve de legume şi fructe se comercializează în marile reţele de supermarketuri.
Producţia autohtonă de conserve din legume şi fructe este estimată pentru acest an la circa 200.000 de tone, după ce în 2008 s-a ridicat la 100.000 de tone, pe fondul finalizării unor investiţii în fabrici din sector, de circa 60 mil. euro, afirmă Aurel Tănase. Investiţiile s-au realizat, în special, în tehnologizarea fabricilor de profil. Cerere există şi pentru produse ecologice, pe lista alimentelor cerute aflându-se brânzeturi, miere, fructe de pădure, produse pe bază de soia sau mierea, afirmă Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Bio România. Ţara noastră este mai degrabă un exportator important de materii prime, şi nu de produse finite.
Prezenţa iberică
> Numărul românilor înregistraţi oficial în Spania este în jur de 700.000 de persoane, cifra neoficială depăşind un milion, din care sub 300.000 plătesc contribuţii sociale. Românii sunt a doua comunitate ca mărime din Spania, după marocani, zonele în care sunt concentraţi cei mai mulţi fiind Madrid şi Valencia. Potrivit reprezentanţilor asociaţiilor de români din Spania, peste 200.000 de români sunt în prezent şomeri, media ajutorului de şomaj fiind de 800-1.000 de euro lunar.
