Speranţele României şi Bulgariei de a adera rapid la Schengen, temperate de raportul nefavorabil al CE

Danemarca deţine în prima jumătate a acestui an preşedinţia Uniunii Europene.

Bucureştiul şi Sofia se confruntă cu opoziţia Olandei, care cere progrese efective în lupta corupţiei şi dovada din partea celor două ţări că pot asigura controlul la frontierele externe ale UE.

Comisia Europeană urmează să publice la începutul lunii februarie un raport intermediar pe justiţie, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), asupra progreselor realizate de cele două ţări candidate şi, conform primelor informaţii, acesta va fi defavorabil Bulgariei. Raportul final urmează să fie publicat în cursul verii.

Aderarea celor două state nu poate fi disociată, astfel că orice problemă a uneia din cele două ţări reprezintă automat şi o sancţionare a celeilalte.

Chestiunea aderării nu a fost oficial abordată în timpul reuniunii informale de la Copenhaga a miniştrilor de interne din cele 27 de state membre, însă problemele ridicate în raportul Comisiei au fost devoalate cu această ocazie.

Olanda condiţionează votul său în favoarea extinderii spaţiului Schengen de progrese suplimentare demonstrate în lupta împotriva corupţiei din partea celor două state.

România a acuzat Olanda că este prizoniera partidului de extremă-dreapta a lui Gert Wilders, care susţine coaliţia de la guvernare, reaminteşte AFP.

Membre ale UE de cinci ani, România şi Bulgaria au decretat ca prioritate naţională în 2011 aderarea la acest vast spaţiu unde cetăţenii pot circula liber din Polonia până în Portugalia.

Poziţia Olandei îi exasperează pe liderii bulgari. "Ne facem treaba, protejăm frontiera (externă a spaţiului Schengen) în conformitate cu toate criteriile, suntem responsabili, prin urmare aşteptăm solidaritate şi respectarea regulilor de către prietenii şi partenerii noştri europeni", a declarat noul preşedinte bulgar Rosen Plevneliev într-un interviu acordat miercuri pentru AFP.