Casa Albă se asteaptă la "o discutie viguroasă cu rezultate foarte concrete", potrivit lui Dan Price, consilier al presedintelui George W. Bush pentru economie internatională. Totusi, aceasta va fi doar "prima dintr-o serie" de reuniuni similare, dintre care una cerută de europeni la inceputul lunii februarie, la scurt timp după instalarea in functie a noului presedinte Barack Obama. Democratul nu va participa la summitul de la Washingtonul, dar isi va trimite doi reprezentanti, pe fostul secretar de stat Madeleine Albright si fostul congresmen republican Jim Leach.
Inainte de summit, Statele Unite au refuzat să fie arătate cu degetul ca fiind singurele responsabile pentru criza financiară. Secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, a explicat criza prin "dezechilibre mondiale persistente" si pentru "cresterea spectaculoasă a fluxurilor de capital, prin rate ale dobanzii mici, o asumare excesivă de riscuri".
"Această criză nu este esecul economiei bazată pe piata liberă. Iar răspunsul la aceasta nu este reinventarea acestui sistem", a declarat joi Bush. Este nevoie de reforme, dar "interventia guvernamentală nu este un remediu universal".
Statele Unite, la inceput reticente in ceea ce priveste necesitatea unui mare summit international consacrat crizei, doresc acum adoptarea unui "plan de actiune" la Washington, potrivit lui Price. Ideea summitului este obtinerea unui acord cu privire la o serie de obiective pentru care să se constituie grupuri de lucru si un calendar pentru "a pune bazele reformelor si a impiedica repetarea unei asemenea crize pe viitor", potrivit lui Bush.
Există deja un consens pentru a cere mai multă transparentă financiară, o mai bună gestionare a riscurilor, coordonarea intre autoritătile de reglementare si armonizarea normelor de contabilitate si capitalizare bancară. O altă pistă de explorat este cresterea greutătii tărilor emergente in supervizarea financiară internatională. Washingtonul este cel care a insistat pentru extinderea summitului, care initial urma să fie in format G7, la 13 tări, printre care China, Brazilia, Arabia Saudită. Bush si-a exprimat dorinta pentru modernizarea FMI si Băncii Mondiale, cu scopul de a da mai multă greutate economiilor emergente.
In schimb, Statele Unite nu sunt deloc entuziasmate de ideea unei reforme a sistemului financiar international actual, conceput după al Doilea Război Mondial prin acordurile Bretton Woods. Franta, care detine presedintia Uniunii Europene, ar dori ca FMI să aibă un rol central in noua arhitectură mondială, in timp ce Washingtonul nu acceptă decat o consolidare limitată a capacitătii sale de a preveni crizele. Washingtonul se opune total principiului unei autorităti de reglementare unice si supranationale, a subliniat Dan Price.
In fata rezistentei americane si a propriilor dezacorduri interne, Uniunea Europeană si-a revizuit in scădere ambitiile cu care merge la acest summit. Seful diplomatiei franceze Bernard Kouchner, aflat in vizită la Washington, a recunoscut miercuri că summitul G20 nu va fi decat un inceput. "Va fi inceputul unui proces, a unei munci sustinute si dificile a expertilor pentru o reglementare a economiei de piată. Nimeni nu isi imaginează că vom pleca de acolo cu un document pentru a schimba statutul FMI sau altor" institutii, a declarat el.
Britanicii, care isi văd tara intrand in recesiune, speră ca summitul să afiseze "un front cat mai unit posibil", a spus un inalt oficial de la Londra, declarandu-se increzător că o "listă detaliată de probleme de abordat va fi alcătuită sambătă".
Pentru Canada, "cel mai urgent este să fie repornită cresterea mondială", mai degrabă decat un sir de discutii despre reglementarea financiară internatională. Ottawa este pentru o reglementare sporită, dar la nivelul fiecărei tări in parte.
Pe de altă parte, adoptarea unor măsurilor concrete cerute insistent de europeni se loveste insă de numeroase obstacole.
Mai intai, summitul este organizat de George W. Bush, un presedinte republican, al cărui guvern este acuzat că a incurajat lipsa de reglementare a pietei financiare. Succesorul său, din tabăra adversă, nu isi va prelua functia decat in 20 ianuarie si nu va asista la reuniune.
"Orice decizie luată de Bush nu il va angaja in niciun caz pe Obama", a declarat pentru AFP Ralph Bryant, cercetător la Brookings Institution.
G20 concentrează 85% din bogătiile planetei si două treimi din populatia totală. Din G20 fac parte sapte economii avansate (Germania, Canada, Statele Unitem Franta, Italia, Japonia si Marea Britanie), Uniunea Europeană si principalele tări emergente (Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia si Turcia). In mod exceptional, Spania va fi si ea reprezentată la summit, ca si Olanda, care a fost invitată de presedintele francez.
Europenii, in frunte cu francezii, ar fi vrut ca summitul să dea startul unei reforme complete a sistemului financiar, un "Bretton Woods II", dar si-au redus ambitiile.
Si americanii si europenii recunosc necesitatea unei ameliorări a transparentei financiare, a gestionării riscurilor, a coordonării dintre autoritătile nationale de reglementare si a unei mai bune armonizări a regulilor de contabilitate si capitalizare a băncilor. Potrivit unui inalt oficial american, există consensul pentru ca "toate produsele financiare si institutiile din sector să fie reglementate in mod adecvat" si ca niciuna să nu poată evita reglementările.
Potrivit unui diplomat european, decizii ar putea fi luate in special in ceea ce priveste pietele de asigurări pentru creditele bancare, asigurări care au tras in jos AIG. In ceea ce priveste agentiile de rating, autoritătile americane au lansat, inainte de criză, in cooperare cu Uniunea Europeană, un proces pentru controlarea mai bună a acestora. Procesul se incheie acum.
"Oamenii se indepărtează de ideile lui Bush si Greenspan (fost presedinte al Fed). Acum oamenii recunosc că exista o lipsă de informatii, de transparentă in ceea ce prioveste asigurările pentru credite si alte produse derivate, precum si in ceea ce priveste fondurile speculative (hedge funds)", a subliniat Bryant. "Nu se stie insă pană unde vor merge (SUA) in materie de reglementare", adaugă el insă.
In schimb, Statele Unite nu vor accepta sub nicio formă o autoritate financiară supranatională de reglementare, in care europenii ar vrea să transforme actualul Fond Monetar International (FMI). "Summitul nu are obiectivul de a merge spre o autoritate unică de reglementare a pietelor. Nu sunt prea multi care să sustină acest lucru", a declarat oficialul american. Potrivit unui expert in dosar, Washingtonul tine foarte mult la suveranitatea sa in domeniu.
Din punctul de vedere al lui Ralph Bryant, chiar in ipoteza improbabilă a unui acord, ar trebui decis "care institutie internatională ar fi insărcinată cu supervizarea financiară: FMI, Forumul de Stabilitate Financiară, Comitetul de la Basel... si cum anume ar putea fi implicate tările emergente".
NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
