Statele zonei euro au inflaţii mai mici şi o evoluţie a PIB-ului mai bună

Pornind de la datele privind evoluţia produsului intern brut în trimestrul al doilea vedem că PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,1%, în timp ce pentru întreaga Uniune Europeană a scăzut cu 0,3%. Daca ne uitam la ţările din zona euro, nu facem comparaţie cu vechii membri ci cu noii membri: Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta si Grecia.

PIB-ul Greciei a crescut cu 0,3%, al Ciprului a scăzut cu 0,5%, Slovacia a crescut cu 2,2%, restul datelor nu sunt disponibile.

Dacă ne uităm la statele din afara zonei euro vedem că  singura cu o economie în creştere a fost Cehia, 0,3%. În schimb Estonia a scăzut cu 3,7%, Letonia cu 1,6%, Lituania cu 12,3%, Ungaria cu 2,1 % şi România cu 1,2%. 

La capitolul inflaţie diferenţele sunt notabile. În iulie, cele mai mari rate sunt în România 5.0%, Ungaria, 4.9% şi Polonia 4.5%, Letonia 2,1%, Lituania 2,6%.

Statele nou intrate în zona euro: Cipru minus 0,8, Malta 0,8%, Slovenia minus 0,6%, Slovacia 0,6% . Totuşi, şi în afara zonei euro găsim inflaţii scăzute chiar negative, Bulgaria 1%,  Cehia  -0,1%, Estonia -0,4%.  Deci, cele mai concludente exemple sunt Slovacia şi Slovenia.

 Slovacia este intr-o forma mai buna, deoarece a aderat la zona euro anul acesta. Ca si Slovenia, care a aderat acum doi ani, Slovacia se poate bucura de protectia totala a zonei euro.  Dacă ne gândim că Slovacia era în acelaşi val cu România.  Nu a avut nici conditii mai bune, nici probleme mai serioase decat noi in tranzitie si la 1 ianuarie a intrat in zona euro. Slovacia a aderat la Uniunea Europeana in 2004, in acelasi timp cu Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia si statele baltice. Dintre toate aceste state, Slovacia este singura care a reusit sa adopte euro pana in prezent.  Daca judecam dupa acesti indicatori putem spune ca facand parte din zona euro principalul avantaj ar fi ratele scăzute ale dobânzilor şi nivelul ridicat al stabilităţii preţurilor.

În consecinţă, anticipaţiile inflaţioniste şi primele de risc ale inflaţiei au fost menţinute la niveluri scăzute şi stabile, ceea ce a condus la scăderea ratelor dobânzilor pe piaţă. Reluarea creditarii a fost asadar mai usor de realizat, lucru semnalat si de Kenneth Orchard de la Moody's care spunea că principalul factor de îngrijorare în România îl constituie continua scădere a creditării arătată de datele BNR şi în iunie şi iulie.  Un alt element important este comerţul care a început să-şi revină mai devreme în zona euro decât în celelalte state. Sa nu uitam ca si pentru marile grupuri bancare a fot cel mai greu de gestionat situaţia din ţările non-euro, mai ales din cauza politicilor monetare diferite şi a variaţiilor mari de curs.

Citeşte mai mult despre aderarea României la moneda unică europeană şi despre Forumul Economic de la Krynica în secţiunea Proiecte The Money Channel.