Rezolvarea problemei contestațiilor e stringentă din 2 motive :
- * statul să poată conta pe sumele impuse de ANAF în mod corect și onest în urma controalelor – situație în care statul Nu se află acum.
- *mediul de afaceri să aibă parte din partea statului – respectiv ANAF – de controale corecte și, mai ales, de mecanisme prin care să se poată apăra în fața abuzurilor acelor inspectori care s-au întors pe vremea Miliției și Securității.
Prezentăm mai jos – cu argumentul rece al cifrelor – o statistică pentru anii 2011 – 2015 din care rezultă cum au desființat managerii și inspectorii ANAF dreptul companiilor de-a contesta, printr-o ”inginerie juridico-financiară”, crescând în mod fals și prin abuz rata de colectare.
În rezumat, ANAF-ul din anii 2014-2015 a introdus ”cutuma” sesizării penale pentru a bloca accesul la instanțe al celor care contestă deciziile Fiscului.
Odată cu blocarea acestui drept, au fost blocați și banii companiilor, până la rezolvarea caracterului penal al unor decizii care nu s-au dovedit penale. bani trecuți în păerformanțele ANAF și în legile bugetelor.
În cele ce urmează, mecanismul, descris pentru
cursdeguvernare.ro de surse din interiorul Agenției.
Mecanismul și statistica relevantă
În mod obișnuit,
inspectorii ANAF sunt aproape exclusiv concentrați pe activitatea de control a companiilor, acțiuni care se finalizează, în majoritate covârșitoare, cu sancțiuni, decizii de impunere, popriri de conturi, penalități etc.
Cei care se simt nedreptățiți de deciziile emise de inspectorii de Fisc au la îndemână, în primă fază, soluția contestației, putând să apeleze la Direcția Generală Soluționare Contestații (DGSC) din cadrul ANAF.
Datele DGSC din ultimii 5 ani obținute de
cursdeguvernare.ro arată că, la nivel național,
”vârful” de contestații a fost atins în 2011, când au fost depuse peste
21.000 de contestații la decizii luate de inspectori ai ANAF, suma generală în litigiu fiind de
7,4 miliarde lei.
Până în 2014, statistica generală a activității DGSC este, în linii mari, aceeași în fiecare an.
Relevante sunt însă cifrele comparate ale anilor 2014 și 2015.
În 2014:
- Sunt înregistrate 8.300 de contestații, suma totală în litigiu fiind puțin peste 8 miliarde lei.
- 11% dintre contestații sunt admise și deciziile inspectorilor ANAF sunt desființate de DGSC- suma exactă asupra căreia DGSC recunoaște că Fiscul a cerut-o incorect este de 916,668 milioane de lei.
- Un procent de 63% dintre contestații sunt respinse ca nefondate.
În 2015:
- Sunt înregistrate 8.900 de contestații, suma totală în litigiu fiind de 11,15 miliarde lei.
- 6% dintre contestații sunt admise, DGSC admițând astfel că Fiscul a greșit pentru 713,448 milioane de lei.
- 40% dintre contestații sunt respinse de DGSC, ca nefondate
Paradoxul:
de la 2014 la 2015 scad atât numărul de contestații admise, cât cel de contestații respinse, în condițiile în care numărul total de contestații a crescut.Cum? Printr-o inginerie care a strivit pur și simplu multe companii nevinovate.
mai multe, pe cursdeguvernare.ro
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
