Ministerul Finanţelor Publice va elabora împreună cu Banca Naţională a României o strategie pe termen mediu a datoriei publice guvernamentale, pe care o va revizui anual sau ori de câte ori o vor impune condiţiile de piaţă, potrivit unui proiect de lege al MFP, publicat marţi.
Nivelul împrumuturilor care vor fi contractate pe parcursul unui an va fi aprobat de către Parlament, dar nu printr-o lege specială, ca până în prezent, ci odată cu votarea legii bugetului de stat sau a legilor prin care sunt obţinute împrumuturi.
Proiectul de lege promovat de Finanţe limitează scopurile în care guvernul poate contracta împrumuturi şi elimina posibilitatea de a se îndatora pentru a susţine balanţa de plăţi şi rezerva monetară, îndeplinind una dintre recomandările Comisiei Europene din Raportul de ţară.
Textul de act normativ menţine celelalte obiective pentru care statul se poate împrumuta: finanţarea deficitului bugetar, refinanţarea datoriei publice, menţinerea unui sold echilibrat al Trezoreriei, finanţarea unor programe sau proiecte economice.
Ministerul Finanţelor va putea delega atribuţiile de administrare a datoriei publice către o agenţie de management, după modelul european. Dealtfel, MFP nu mai are un secretar de stat coordonator al direcţiilor responsabile cu administrarea datoriei publice de când Claudiu Doltu, demnitarul care a ocupat această funcţie până în urmă cu două luni, a fost numit reprezentant al României la Banca Mondială. Totodată, potrivit intenţiei de restructurare a guvernului, MFP ar urma să renunţe la unul dintre posturile de secretar de stat.
Ministerul Finanţelor urmează să devină, potrivit proiectului de lege, administratorul unic al datoriei guvernamentale, preluând derularea contractelor, tragerea sumelor şi rambursarea, de la autorităţile publice centrale.
În prezent, Finanţele contractează împrumuturile, dar nu efectuează şi celelalte operaţiuni, care le revin beneficiarilor, ca subîmprumutaţi. Modificarea legislativă vizează să reducă, în acest mod, costurile cauzate de împrumuturile mici şi în condiţii de rambursare diferite, cât şi dezvoltarea pieţei titlurilor de stat.
În 2006, Finanţele au anulat toate emisiunile de obligaţiuni programate, motivând că, în urma execuţiilor bugetare, trezoreria statului a continuat să înregistreze excedent bugetar. Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului arăta un excedent de 1,69% din PIB. Potrivit legii datoriei publice, statul nu se poate împrumuta dacă înregistrează surplus bugetar.
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, la finele săptămânii trecute, că instituţia pe care o conduce poartă discuţii cu BNR în vederea modificării legislaţiei, astfel încât statul să poată emite obligaţiuni şi în cazul în care există excedent bugetar.
Proiectul de act normativ precizează că emiterea garanţiilor de stat şi acordarea de împrumuturi trebuie avizate de către un comitet interministerial, special creat în acest scop. Măsura are drept scop limitarea ponderii datoriei garantate în datoria guvernamentală şi a riscului de neplată a împrumuturilor de către beneficiari pe care le Ministerul Finanţelor.
Reglementarea datoriei publice locale este cuprinsă în textul de lege a datoriei publice, fiind preluată din legea finanţelor publice locale. Totodată va fi desfiinţată comisia de autorizare a împrumuturilor locale.
