In timp ce retorica politica agresiva a presedintelui Vladimir Putin a tinut titlurile primelor pagini dupa mesajul catre natiune din aprilie, o parte mai putin remarcata, dar mult mai importanta, din discurs a fost dedicata economiei. Propunerea presedintelui vizeaza o strategie industriala si comerciala care se concentreaza pe relatiile economice cu restul lumii si pe acordarea de subventii pentru dezvoltarea anumitor sectoare sau proiecte de infrastructura.
In anii ’90, politica economica a Rusiei a fost condusa de dorinta celor cu orientari economice liberale de a reduce la minimum rolul statului. Cu exceptii notabile in domeniul energetic si in industria militara, Putin a continuat aceasta politica pana in 2005.
Odata cu preluarea, anul trecut, a Rosoboroneksport de catre AvtoVAZ, cel mai mare producator auto din Rusia, si aparitia United Aircraft Corporation (UAC), a iesit la iveala o noua tendinta de nationalizare.
Investitii sectoriale.
Dupa crearea UAC, companie care a beneficiat de investitii de miliarde de ruble din partea statului, a fost anuntata infiintarea altor holdinguri de stat. Aceste organizatii au fost concepute drept vehicule pentru reorganizarea, consolidarea si revitalizarea unor sectoare considerate importante.
1. USC. In mai, Putin a semnat un decret privind crearea United Shipbuilding Corporation, un holding care va reuni toate companiile civile detinute de stat in acest domeniu, precum si detinerile statului in companii private. Noua entitate ar trebui sa lucreze pe toate nivelurile industriei, de la proiectarea si constructia de nave la operatiuni de intretinere si reparatii. Scopul este acela de a gasi o nisa pentru Rusia pe piata mondiala.
2. Energia atomica. In discursul sau, Putin a cerut o lege speciala in baza careia sa fie restructurata Agentia Federala pentru Energie Atomica, astfel incat sa reuneasca entitati private si de stat. In ziua urmatoare, Putin a semnat un decret prin care a fost creat Atomenergoprom, un holding care va controla 55 de companii de stat implicate in folosirea in scopuri civile a energiei nucleare.
3. Nanotehnologie. Presedintele rus a indicat nanotehnologia ca pe un sector care va beneficia de subventii semnificative de la stat.
Desi crearea acestor entitati creste semnificativ rolul statului in economie, guvernul a cerut, de asemenea, participarea companiilor cu capital privat. Mai mult, este de asteptat ca UAC si USC sa initieze oferte publice de actiuni, in faza urmåtoare consolidarii si investitiei publice.
Politica comerciala. Au fost adoptate cateva masuri de politica economica pentru a sustine aceasta zona.
1. Actiunile EADS. Recent, a iesit la iveala ca achizitia de actiuni EADS de catre Vneshtorgbank a fost coordonata cu industria aeronautica interna.
2. Intensificarea protectionismului. Un cod de procedurå menit sa faciliteze implementarea unei legi din 2003 care permite instituirea de masuri protectioniste a fost adoptat recent.
3. Tarife de export. In urma instructiunilor date de presedinte la sfarsitul anului 2006, tariful de export pentru lemn neprocesat va creste substantial de la 1 iulie acest an.
4. Tarife pentru echipamente. In urma consultarilor cu companiile din industrie, guvernul a eliminat, pe parcursul ultimului an, tarifele de import pentru produzsele high-tech care nu au un echivalent fabricat in
tara . Doar in aprilie 2006 au fost anulate 630 de tarife.
5. Industria piscicola. Putin doreste ca guvernul sa inceteze sa aloce cote companiilor straine si sa acorde, astfel, companiilor autohtone dreptul de a pescui cantitati mai mari si de a-si dezvolta infrastructura de procesare.
Banca de Dezvoltare.
Aproximativ 300 miliarde de ruble (peste 11,5 miliarde de dolari) vor fi alocate anul acesta pentru diverse institutii financiare ale statului menite sa finanteze anumite industrii si sa incurajeze capitalul privat prin furnizarea de capital si de garantii. Multe dintre aceste institutii functioneaza deja. Un alt proiect major in acest domeniu este Banca de Dezvoltare, institutie pentru infiintarea careia a fost adoptata legislatia la inceputul lunii mai.
Banca ar trebui sa acorde suport afacerilor mici prin refinantarea creditelor; sa finanteze investitiile in infrastructura si dezvoltarea noilor tehnologii; sa furnizeze suport pentru export; sa participe cu capital la realizarea altor proiecte guvernamentale; sa finanteze serviciul datoriei externe.
Perspective. Desi nu avem de-a face, deocamdata, cu o strategie foarte coerenta, noile planuri privind interventia statului in economie vor avea ramificatii importante. Aproape toate proiectele pun accent pe parteneriatul public-privat. Aceasta tendinta presupune schimbarea relatiilor intre afaceri si stat – de la practicile parazitare, care presupuneau uzurparea birocratiei sau exproprierea, la un model de relatii mult mai echitabil. Daca noile proiecte au succes, este de asteptat ca Moscova sa inceapa sa promoveze extern interesele companiilor private, altele decat cele din petrol si gaze.
Implicatiile pentru economia nationala vor fi, probabil, amestecate. Natiuni mult mai bine organizate au dat gres cu alegerea domeniilor de interventie atunci cand au sustinut acest gen de politica industriala.
Noua politica economica
» Business: crearea de holdinguri gigant pentru administrarea sectoarelor strategice
» Comert: masuri protectioniste, in combinatie cu facilitati pentru export
» Finante: crearea de vehicule financiare finantate de catre stat pentru sustinerea anumitor companii si sectoare
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
