Stepic: România are nevoie de un plan de salvare de maximum 10 miliarde euro

"Probabil un pachet de 10 milarde euro ar fi arhisuficient pentru asigurarea lichidităţii pe piaţa din România şi a-l determina să îşi reia activitatea în mod normal. 5 miliarde euro ar fi mai mult decât suficient pentru sistemul bancar, iar restul pentru economia reală", a spus Stepic.

El a menţionat că, dacă aceşti bani nu vor putea fi scoşi din rezervele valutare, Uniunea Europeană (UE) va face tot posibilul să sprijine o nouă membră, dar va avea nevoie de tot sprijinul din partea noului guvern.

Preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, a menţionat că banca nu cere bani de la stat, respectiv de la contribuabili, ci ar prefera să îşi poată utiliza proprii bani, care ar rezulta dintr-o nouă diminuare a rezervelor minime obligatorii de către banca centrală. Această măsură ar trebui să ridice şi lichiditatea din piaţă, susţine van Groningen.

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut rata rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei de la 20% la 18% din noiembrie 2008.

"Ne aşteptăm la noi scăderi ale ratei rezervelor minime obligatorii dar numai la lei, nu şi la valută", a mai spus van Groningen şi a aăugat că dacă va fi stimulată şi piaţa titlurilor de stat, băncile vor putea folosi aceste titluri drept garanţii pentru a accesa facilitatea de credit (lombard) de la banca centrală.

James Stewart, vicepreşedintele Raiffeisen Bank România responsabil de trezorerie şi piaţa de capital, a adăugat că poate fi luată în calcul şi o măsură de ţintire directă a băncilor cu probleme, spre deosebire de reducerea ratei rezervelor minime obligatorii, care ar avea efect asupra întregii pieţe bancare.

Stepic a enumerat printre măsurile pe care le vede necesare, în afară de cele legate de sistemul bancar, reducerea deficitului de cont curent cauzat de creşterea prea rapidă a cererii de consum din ultimii ani, dar a adăugat că reducerea cererii va fi "ajutată" de lipsa finanţărilor actuale. Alte probleme stringente sunt şi reducerea deficitului bugetar pentru că "nu e loc de relaxare fiscală şi creşteri salariale" şi mai ales creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, care ar ajuta România să facă faţă crizei economice.

"România va avea nevoie de aceste fonduri mai ales la anul", a atras atenţia Stepic şi a subliniat rolul important pe care îl va avea noul guvern.

Printre aspectele pozitive legate de economia românească Stepic a menţionat flexibilitatea acesteia, în special datorită economiei gri, care amortizează efectele negative ale crizei economice.

Raiffeisen şi-a oprit planurile de extindere, dar continuă să fie interesată de piaţa ECE

Criza creditelor ipotecare cu grad mare de risc (subprime) s-a transformat treptat într-o problemă majoră de încredere între partenerii bancari, ceea ce a atras aproape imediat probleme majore de lichiditate şi în ultimă instanţă o criză a economiei reale.

Directorul general al Raiffeisen International a atras atenţia că pieţele de capital au îngheţat, iar piaţa monetară funcţionează numai pe tranzacţii pe termen foarte scurt - de pe o zi pe alta (overnight), dar pachetele de stimulente propuse de guvernele europene nu produc efecte imediate.

Din aceste cauze, el a estimat că banii aflaţi în circulaţie în prezent sunt cu aproape 6 miliarde euro mai puţini decât de obicei, ceea ce se resimte în economia reală.

Drept urmare, Raiffeisen s-a văzut nevoită să nu îşi mai extindă reţeaua în 2009, în condiţiile în care în prezent are 3.168 de unităţi, prin care deserveşte circa 14,6 milioane de clienţi în 17 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE) şi Comunitatea Statelor Independente (CSI).

"În aceste condiţii, ne aşteptăm să trecem peste criză în următorii doi-trei ani", a estimat Stepic.

El a adăugat că ţările din ECE vor prezenta în continuare interes pentru băncile vest-europene datorită creşterii economiilor acestora într-un ritm mai susţinut decât cel din ţările occidentale şi a faptului că cererea de servicii financiare este în continuare în creştere.

Raiffeisen International mizează pe o creştere a economiilor din Europa Centrală şi de Est cu circa 3,5% în 2009, comparativ cu 0,2% în zona euro, în condiţiile în care în 2008 creşterea produsului intern brut al ECE este estimată la 6,5%, iar cea din zona euro - la 1%.

Stepic a mai spus că se aşteaptă ca pachetele stimulative primite din partea guvernelor ţărilor vest europene să ducă la crearea unor instrumente prin care să se poată restabili încrederea între bănci, care să reînceapă să ia şi să dea bani cu împrumut cu garanţia statului.

"Consider că politicienii din ţările est-europene ar trebui să creeze pachete similare celor din Europa de Vest, SUA şi China pentru că e absolut necesar. Trebuie să ia măsuri de menţinere a lichidităţii în sistemul bancar", a spus Stepic.

El a explicat că ţările est-europene se vor confrunta cu probleme de lichiditate, vor fi nevoite să reducă finanţările în valută, care vor duce la scăderea cererii şi ofertei în economia reală şi implicit la şomaj ridicat, stagnări ale salariilor sau chiar scăderi.

În plus, unele ţări din ECE, printre care şi România, au făcut greşeala să nu dezvolte suficient de mult o piaţă a obligaţiunilor pe termen lung pentru că era mai ieftină finanţarea direct din piaţă pe termen scurt.

În aceste condiţii, Raiffeisen International şi-a ajustat cu 5% ţinta de profit consolidat pe 2008 la circa 950 milioane euro, "din cauza schimbărilor din piaţă". În condiţiile în care în 2007 profitul a însumat 841 milioane euro, estimarea pentru 2008 ar reprezenta o creştere cu 13%.

Stepic a mai spus că, "din cauza mediului de afaceri actual, Raiffeisen International îşi va revizui şi ţintele pe termen mediu, iar noile ţinte vor fi anunţate cu ocazia publicării rezultatelor financiare pe tot anul 2008, în martie 2009".

Sursa: NewsIn