Publicat la 26.08.2007, 21:00:00
Bursa a cumparat anul trecut titluri ale unor operatori externi. La cat s-a ridicat valoarea plasamentului si, mai exact, in actiunile caror burse?
Bursa a decis anul trecut sa plaseze bani in actiunile unor burse externe. Astfel, am cumparat actiuni la New York Stock Exchange, Euronext, London Stock Exchange, Deutsche Borse si OMX. Decizia a fost una buna, astfel ca anul acesta am mai alocat 300.000 de euro pentru acelasi scop.
Cat de rentabil a fost plasamentul?
La o investitie de 50.000 de euro, am obtinut un randament de 16%, in numai trei luni. A fost mult mai rentabil decat daca am fi plasat banii in Romania, in plasamente traditionale, certificate sau depozite bancare. Investitiile au fost numai in burse, nu am facut plasamente in alte societati comerciale decat in bursele care sunt listate.
De ce, totusi, actiunile unor operatori listati? Care au fost motivele care au stat la baza acestor plasamente?
Cand am luat aceasta decizie am avut in vedere doua motive. Unul a fost pur investitional, de a face niste plasamente, iar al doilea motiv a fost acela de a patrunde, din calitate de actionar, mai mult in intimitatea si modul cum aceste firme sunt organizate, de a vedea modul de guvernanta corporativa a Burselor in perspectiva ca poate fi util si pentru Bursa de Valori Bucuresti.
Si ati invatat ceva din experienta lor?
Da, colegi din Consiliu au participat la adunarile generale ale acestora, de exemplu, la Deutsche Börse. Pentru noi a fost interesant de a observa modul de organizare, relatia dintre management si actionari, intrebarile puse de actionari managementului, viziunea pe care o are acesta si care este exprimata cu ocazia prezentarii anuale a rezultatelor financiare si a proiectiilor de buget.
Bursa este intr-un proces de consolidare. Va pregatiti de lansarea unor noi produse, urmatorul fiind contractul futures pe indicele BET. Cat din noua strategie a BVB a fost inspirata din participarea la adunarile generale ale burselor externe?
Calitatea de actionar a Bursei nu ne da neaparat dreptul de a beneficia de know-how-ul bursei respective. Pentru aceasta, Bursa de Valori Bucuresti a dezvoltat si dezvolta parteneriate, a stabilit contacte si relatii de colaborare cu principalele burse din lume, care au un avans in domeniu, mai ales in ceea ce priveste instrumente financiare noi si tehnici noi de tranzactionare.
Sunt si romani care joaca pe burse externe?
Nu exista o statistica a romanilor, care plaseaza bani pe pietele externe, dar, cu siguranta, ca sunt multe oportunitati, in primul rand, pentru ca liberalizarea capitalului permite oricarei persoane sa se miste liber in spatiul european si, in al doilea rand, dezvoltarea tehnologica face ca orice roman sa poata avea pe masa accesul la oricare bursa internationala prin diverse forme.
Aderarea la Uniunea Europeana a crescut numarul investitorilor straini. Numarul acestora este satisfacator?
Este primul an in care s-a vazut ca ponderea lor in economia bursei a crescut, a ajuns la 45%, spre deosebire de anul trecut cand acestia reprezentau in jur de 30%, ca sa nu mai amintesc de anii din urma cand erau de 20%. Nimeni nu are o reteta, dar pare sa fie un raport optim intre investitia locala si cea straina. In acelasi timp, este pozitiv faptul ca investitorii locali detin peste jumatate din cumpararile la Bursa. Cred ca aderarea a stimulat investitia straina, sunt multe fonduri de investitii, investitori institutionali, care prin norme proprii nu aveau voie sa investeasca in alte tari decat in cele din Uniunea Europeana.
Bursa a reactionat mult mai rapid la evenimentele internationale. Aceasta corelare este un semnal de maturitate a pietei?
In ultimii ani, dar mai ales in acest an, Bursa de la Bucuresti a reactionat mult mai rapid la ceea ce se intampla afara. Erau situatii in trecut cand volumele erau foarte mici, dar si momente cand bursele externe scadeau sau cresteau, iar cea de la Bucuresti se comporta invers. Acest lucru insemna, pe de o parte, un grad slab de corelare cu bursele straine, iar, pe de alta parte, un semnal de imaturitate. Acum, Bursa devine din ce in ce mai matura. Corelarea se face si prin investitorii straini, a caror pondere a crescut. Dar, cu siguranta ca, in acest an, bursa, din fericire sau din nefericire, pentru ca pietele au scazut, a fost foarte corelata cu ceea ce s-a intamplat pe pietele internationale. Poate de multe ori fata de tendintele de scadere, acolo au fost mai accentuate cele de la Bucuresti.
Se pare ca strainii isi fac simtita prezenta din ce in ce mai mult pe piata de capital romaneasca, de la investitori la consultanti. Circa 90 de intermediari externi si-au anuntat intentia de a tranzactiona la Bucuresti, iar pe piata avem deja 74 autohtoni. Nu sunt prea multi?
Raportand numarul de societati de servicii de investitii financiare (SSIF) la valoarea tranzactiilor, ar insemna sa ii revina fiecareia din cifra totala un numar relativ mic. Imi amintesc ca, in urma cu cativa ani, casele de brokeraj au facut eforturi ca sa supravietuiasca in piata, dar aceasta etapa a luat sfarsit.
Perioada aceasta este preferabila celei care a trecut, acum casele sunt puse, cele care doresc, in postura de a intra in diverse aliante sau chiar de a forma fuziuni, care cred ca se vor intampla.
Este posibil sa asistam la un proces de achizitii si fuziuni, de consolidare a pietei intermediarilor?
Da. Ultimul deceniu a fost al marilor fuziuni si achizitii pe piata financiara, care continua si in aceasta perioada.
Am vazut foarte multe achizitii in zona financiara, intre banci, si cred ca procesul se indreapta si spre piata de capital. Intermediarii au, in momentul de fata, platforme mai bune de negociere decat cu ani in urma, tinand cont si de faptul ca sunt actionare la o bursa care este in crestere.
In curand, o sa intram intr-o alta etapa in care volumele vor creste in mod natural, iar societatile de brokeraj trebuie sa-si orienteze serviciile atat spre a atrage mai multi investitori, pentru ca este un deficit, cat si spre a oferi servicii de finantare companiilor comerciale. Acestea sunt doua dintre liniile de business ale unui SSIF, care ar trebui revazute si puse in acord cu evolutia pietei.
Astfel, intermediarii au ei insisi o responsabilitate pentru a creste numarul de emitenti, care este esential pentru a majora volumele de tranzactionare. Ce face BVB in acest sens?
Bursa a demarat anul acesta un road-show, la care aduce impreuna companii si case de brokeraj. Formatul evenimentului include o prezentare si intalniri de unu la unu, intre Bursa si potentiali emitenti. Acestia au, de asemenea, posibilitatea sa se intalneasca si cu brokerii, ca sa discute efectiv despre procesul de listare. Nu trebuie sa ne asteptam ca dupa un astfel de eveniment societatile sa vina sa se inscrie la BVB, pentru ca sunt firme, care aud de aceasta alternativa pentru prima data, si incep sa reflecte la aceasta posibilitate de finantare.
Care a fost rezultatul primelor doua intalniri?
Din discutiile pe care le-am avut si din semnalele pe care le avem de la brokeri, am tras concluzia ca sunt tot mai multe societati care sunt interesate si care exploreaza aceasta posibilitate.
Procesul de listare dureaza intre trei si sase luni. In afara de societatile private, pentru ca despre ele vorbim, nu neglijam nici procesele de privatizare care urmeaza sa se faca prin Bursa. Ma refer aici la Transgaz si societatile din portofoliul Ministerului Transporturilor. Nu trebuie sa ne asteptam ca ele sa vina in doua-trei luni, este un proces care se intinde, de regula, pe mai multe luni.
La aceste intalniri sunt invitate si societati de pe Rasdaq?
Da. Un alt obiectiv al acestor road-show-uri este de a le convinge sa faca pasul spre piata reglementata. Societatile sunt deja familiarizate cu cerintele generale de transparenta ale pietei.
La un moment dat, exista ideea de a le transfera fortat de pe Rasdaq...
Noi nu dorim ca aceasta trecere a societatilor de pe segmentul Rasdaq sa fie unul fortat, ci acest proces sa se faca printr-un parteneriat cu societatile emitente care, odata listate pe piata reglementata, trebuie sa se comporte ca niste societati transparente, sa respecte regulile pietei reglementate.
Bursa le da o perioada de gratie de sase luni-un an in care ele sa se acomodeze si sa se incadreze in regimul impus de piata reglementata. Dupa acest interval tragem linie si vedem care vor trece la BVB si care vor fi transferate in sistemul ATS.
Cred ca din ce in ce mai multe societati, observand lichiditatea si interesul in crestere din ultima perioada al investitorilor, au inceput sa perceapa mai bine rolul Bursei si efectul pe care il are transparenta si raportarile corecte.
Unele dintre societatile listate pe Rasdaq au inregistrat cresteri spectaculoase.
Societatile de pe Rasdaq sunt importante ca numar, toate dintre ele au evident in patrimoniu active de diverse naturi. Activele financiare si patrimoniale, in general, in Romania, incep sa fie regandite de investitori si sa atraga atentia acestora. Terenul este un factor care a facut ca unele societati sa fie mai interesante. Sunt insa si cazuri cand anumite companii sunt interesante doar prin domeniul lor de activitate.
Multe companii si-au anuntat anul acesta intentia de a veni la Bursa. Ar trebui ca anul viitor sa ne asteptam la un numar ridicat de oferte publice de vanzare (IPO)?
Da, ar trebui. Daca toate demareaza, ar insemna ca IPO-urile sa vina cu o oarecare cadenta in piata. Banuiesc ca nu or sa fie toate in acelasi timp.
BVB
Stere Farmache
2005 - BVB a fuzionat cu Bursa Electronica Rasdaq “Am vazut foarte multe achizitii in zona financiara, intre banci, si cred ca procesul se indreapta si spre piata de capital Stere Farmache director general Bursa de Valori Bucuresti
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
