>Exista perceptia ca multa lume sta pe cash. Cand credeti ca va reincepe recircularea acestor sume spre investire?
Cred ca a fost o usoara exagerare privind lipsa acuta de lichiditati.
Cred ca este mai corect spus ca institutiile financiare care administreaza lichiditati sunt mai prudente privind modul de administrare a lichiditatilor, firesc, din cauza aversiunii mai ridicate la risc, in aceasta perioada de un an si jumatate de dificultati.
Rezultatele acordului cu FMI si cu UE se vor vedea in timp. Investitorii si institutiile au nevoie de o perioada de timp ca sa digere, sa reflecteze asupra termenilor si a efectelor acordului.
Acordul nu va produce rezultate spectaculoase peste noapte, pentru ca rezultatele nu se obtin prin simpla accesare a unor facilitati, ci presupun si eforturi interne, disciplina bugetara si asumarea de responsabilitati ce trebuie onorate atat la nivel corporatist, cat si la nivel national.
> Cand ne veti spune daca mai candidati sau nu pentru inca un mandat de presedinte al BVB?
Nu ma concentrez acum pe acest subiect, ci pe gasirea remediilor pentru depasirea crizei si pe realizarea obiectivelor de dezvoltare a BVB. Mandatul expira in 2010. Mai am aproape un an la dispozitie, nu?
> Va participa Alpha Bank la proiectul platformei central-europene de tranzactionare alternativa, initiat de BVB?
Deocamdata este prematur pentru a lua o decizie in acest sens. Aplha Finance va analiza oportunitatea de participare atunci cand va fi finalizat si planul de afaceri. Este un proiect pe care BVB si l-a asumat la sfarsitul anului trecut si care valorifica in plan local si regional experienta noastra si prevederile MiFID, directiva europeana in materie de piete de capital.
> Cand vor avea loc primele tranzactii?
Pana la sfarsitul actualului mandat de presedinte al BVB, platforma regionala poate deveni operationala. Asta inseamna in primul trimestru al anului viitor.
> Care sunt etapele ce trebuie parcurse?
Proiectul in sine inseamna crearea unei infrastructuri tehnice IT&C si a unor reguli de business adaptate acestui tip de piata. Lucrul cel mai important este sa determini care sunt actorii acestei piete, avand in vedere ca vrem sa cream o piata care sa joace un rol la nivel regional. Participantii la sistem sunt intermediari, si noi vom merge pe varianta in care acestia trebuie sa-si asume, pe anumite titluri, rolul de market makeri. De altfel, pe aceasta se bazeaza o astfel de constructie: sa stimulezi vanzatorii cat mai mari sa vina cu titluri pe platforma pe care o administrezi. Si sa convingi cumparatorii prin comisioane convenabile, in conditiile in care schema generala a acestui tip de afacere arata ca vanzatorii incaseaza o parte din comisionul platit de cumparatori. Regulile acestui tip de piata au rolul de a introduce un set de stimulente pentru cei care sunt chemati sa injecteze lichiditate in aceasta piata. Regulile de operare vor fi mai laxe decat cele de pe piata reglementata. Viteza de executie a ordinelor este elementul crucial intr-un asemenea proiect si se masoara prin indicatorul numit lattency. Costul de operare al participantilor este al doilea indicator esential care face diferenta dintre o platforma MTF si piata reglementata, in competitia dintre burse si alte tipuri de sisteme de tranzactionare.
> In ce stadiu se afla proiectul?
Platforma IT de tranzactionare este aproape finalizata din punct de vedere tehnologic, realizata cu resurse proprii ale BVB. Pe partea de post-tranzactionare, Depozitarul Central, care face parte din Grupul BVB, a facut pasi importanti pentru decontarea acestor tranzactii. Avem deja si liniile principale ale planului de afaceri cu care vom aborda pe viitorii intermediari.
> Bursa din Sibiu isi continua programul de lansare a pietei spot. Nu puteti ignora nici proiectul Apollo X, cu toate ca initiatorul sau spune ca va creste emitenti noi pentru piata reglementata a BVB mai degraba decat sa o concureze. Cand veti aborda din nou tema consolidarii operatorilor?
Calea competitiei dintre piete corespunde, deocamdata, stadiului actual de dezvoltare. La un moment dat, prin progresele mai mari, unul dintre proiecte va exercita o forta de atractie asupra celorlalte. BVB administreaza si dezvolta cele mai importante proiecte pe piata de capital.
> In conceptia proiectului de listare este avuta in vedere si o eventuala preluare a BVB de catre un mare operator regional sau fuziunea BVB cu alti operatori din regiune?
Asistam la un proces de consolidare europeana si regionala a burselor de valori, proces ce va prinde un contur si mai clar anul acesta si probabil si anul viitor, dupa ce bursa din Varsovia va fi privatizata. Aceasta este un pol bursier puternic, de vreme ce patru burse importante ale lumii, NYSE Euronext, Londra, Frankfurt si OMX, sunt pe lista scurta de la Varsovia. Cred ca BVB este constienta de acest proces, dar, deocamdata, isi continua politica de dezvoltare proprie spre un nivel cat mai potrivit pentru o alianta cu o alta bursa. Cred ca suntem inca in aceasta faza de tintire a unei mase critice potrivit careia sa avem un cuvant greu de spus. Altfe, wait and see. Ne uitam foarte atent ce se intampla pe arena internationala, constienti de centrele de greutate ce se formeaza, dar, in acelasi timp, incercam sa devenim noi insine un centru regional sau un hub (un nod functional, n.red.) inclusiv prin platforma alternativa.
> In acest proces, cum va fi abordata problema pragului de 5% a detinerii de actiuni BVB?
El poate sa ramana la acest nivel, poate fi ridicat la 10%, ca in cazul altor burse, sau poate fi suprimat. Pragul de 5% nu este ideal, dar, in esenta, nu este nici incompatibil cu statutul de societate listata. In momentul de fata, el asigura un ecran de protectie pentru actionariatul bursei si pentru o bursa, in fond emergenta. Cam toate bursele au avut grija sa-si construiasca o structura de actionariat adecvata pozitiei sale.
Libertatea acumularii de actiuni poate sa conduca, la un moment dat, la o structura de actionariat care sa nu fie potrivita strategiei de dezvoltare in vigoare. Bursa trebuie sa aiba un nucleu de actionari care sa continue dezvoltarea principalelor linii de business ale unei burse si sa asigure continuitatea dezvoltarii atat a intermediarilor, cat si a emitentilor.
In afara de facilitarea accesului la actiunile sale, prin listare, bursa nu trebuie sa ia o alta directie de dezvoltare decat cea asumata prin strategia pe termen mediu.
> Trecem la activitatea dumneavoastra de la Alpha Bank tot prin intermediul pietei de capital: cum se vand fondurile mutuale Alpha in Romania?
Sunt fonduri ajunse aici gratie “pasaportului european”, iar vanzarea se face prin reteaua Alpha Bank. Evident, lansarea acestor produse nu a vizat o perspectiva scurta, ci ofera clientilor nostri posibilitatea obtinerii unor randamente avantajoase prin plasamente pe termen mediu si lung, prin construirea unui portofoliu robust.
CV Stere Farmache
- 53 de ani, casatorit
- Din 1 ianuarie 2009, prim-vicepresedinte Executiv al Alpha Bank Romania (trezoreria, investment banking, compliance, corporate banking)
- Presedinte al BVB din 2007 si director general de la infiintarea in 1995 pana la sfarsitul lui 2008
- Fiind director general intre 1994 si 1995 al Agentiei de Valori Mobiliare din Ministerul de Finante a lucrat la proiectele institutiilor pietei de capital
- Licentiat al ASE, cu mai multe specializari, printre care Institutul International de Administratie din Paris si Georgetown University
Profil BVB
- Operatorul singurei piete de capital organizate din Romania, cu o capitalizare de 12,8 mld. € (40,7 mld. € in 24 iulie 2007)
- Infiintata in 1995, cu zece companii listate, reinnoind traditia bursei lansate in 1881
- 69 de companii listate pe piata principala, peste 1.700 pe piata RASDAQ, dintre care aproape 300 in curs de transfer pe piata principala; opereaza si pietele de obligatiuni, titluri de stat si produse derivate
Profil Alpha Bank
- Parte a Grupului Alpha Bank, unul dintre cele mai mari din Grecia
- 15 ani de activitate in Romania
- O retea de 200 de unitati si peste 2.500 de angajati
- Una dintre primele zece banci din Romania dupa active, cu depozite de 1,47 mld. € euro, credite acordate de 4,17 mld. € si un profit net de 45,8 mil. € in 2008
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
