Totodata, fostul presedinte al cabinetului de consilieri pe probleme economice al lui Bill Clinton, in timpul mandatului acestuia de la Casa Alba, ia in calcul pentru Romania o reducere a PIB-ului in 2009, chiar mai mare decat cea prognozata de FMI - de 4,1%.
“Exista posibilitatea ca Romania sa inregistreze si in urmatoarele trimestre o contractie la fel de puternica. Totusi, rata declinului economic la nivel mondial s-a diminuat. Acest lucru poate fi un semn pozitiv si pentru evolutia PIB-ului Romaniei”, spune Stiglitz, care este de parere ca mersul economiei romanesti va depinde de evolutia pietelor financiare globale. “Guvernul roman nu va putea controla decat intr-o proportie foarte mica evolutia economiei din acest an si din anii urmatori, pentru ca aceasta depinde in cea mai mare parte de comportamentul pietelor globale”, a explicat Stiglitz.
Potrivit acestuia, suntem abia “la sfarsitul inceputului in ceea ce priveste criza”, insa rata declinului la nivel global s-a diminuat in ultima perioada.
Daca aceasta tendinta de imbunatatire se va pastra, atunci este posibil ca estimarile FMI agreate de autoritatile romane sa fie realizate.
Laureatul premiului Nobel pentru Economie este de parere ca relansarea creditarii nu depinde de pastrarea banilor bancilor in Romania.
“Chiar daca nu vor fi repatriati banii, asta nu inseamna ca bancile vor relansa creditarea. Poate vor prefera sa investeasca mai degraba in titluri de stat, de exemplu. Totodata, exista multe modalitati prin care bancile pot trimite bani in afara, iar institutiile financiare sunt foarte pricepute din acest punct de vedere. Sunt sigur ca, indiferent de reguli sau legi, acestea vor gasi o modalitate de a le ocoli”, a mai spus Stiglitz.
> In ceea ce priveste efectele crizei, ce credeti, ce este mai rau a trecut sau urmeaza sa se intample?
Din punctul de vedere al americanilor, al oamenilor din intreaga lume, ce este mai rau abia urmeaza sa vina. Numarul somerilor creste, oamenii isi vor pierde locurile de munca in America, ceea ce inseamna ca ar putea sa isi piarda asigurarea de sanatate sau chiar casa. Doar luna trecuta peste 300 de mii de americani si-au pierdut locuintele. Vorbim despre milioane de americani care isi pierd locuintele. Asadar, pentru majoritatea americanilor lucrurile se inrautatesc.
> SUA isi vor reveni mai repede decat Europa?
S-ar putea, dar sa lamurim un lucru: depinde ce intelegeti prin recuperare. Nu cred ca ne vom reveni in sensul de a avea o angajare totala a fortei de munca timp de cativa ani. Nu vorbim despre datele pe care le vedem azi, despre faptul ca scaderea din SUA este mai mica decat cea din Europa. Nu asta este problema. Problema este ce vor spune datele peste doi ani. Somajul din SUA va mai fi peste 8%? Amintiti-va ca am avut o rata a somajului de 3,8%, sub presedintele Clinton. O rata de 8% este o dublare si nu reflecta somajul total. Daca includem si numarul mare al celor care lucreaza part-time, pentru ca nu pot obtine o slujba cu norma intreaga, respectiv somajul din umbra, care este dublu, deja cifra ajunge la 16%. Si in randul tinerilor, in randul minoritatilor somajul este si mai mare. Asa ca, din punctul de vedere al recuperarii economiei americane, asta nu se va intampla prea curand.
> Cum suporta Europa criza declansata in Statele Unite, “Made in America”?
Dupa cum spuneti, criza este creata in SUA, poarta o eticheta mare “Made in the USA”, am exportat-o. In mare masura, filosofia noastra bazata pe dereglementare a provocat problema. FMI si SUA au insistat pentru liberalizarea pietei de capital si a pietei financiare, ceea ce a facilitat contagiunea crizei in toata lumea, am exportat ipoteci toxice. Jumatate dintre acestea au ajuns in Europa. Imaginati-va cat de grava ar fi criza in SUA daca nu am fi exportat atat de multe ipoteci cu probleme. Acum trebuie sa va confruntati cu consecintele si, din pacate, politicile voastre ingreuneaza reactia. Nu aveti un singur guvern, ci mai multe guverne, iar fiecare se concentreaza asupra propriilor echilibre interne. Rezultatul este ca, din pacate, raspunsul ar putea fi neadecvat si de aceea scaderea din Europa pare mai grava decat cea din Statele Unite.
>Romania, ca si alte tari, are un acord cu FMI. Care este opinia dumneavoastra despre FMI, pentru ca exista pareri diferite. Jim Rogers spune: “Aboliti FMI !”, altii spun ca FMI este diferit de aceasta data. Este Fondul diferit acum?
FMI este diferit de aceasta data. S-a pronuntat deja ca nu se va implica, in multe tari, prin conditionalitatile stricte care au marcat interventiile anterioare. Nu va avea pentru acele tari o politica prociclica, asa cum a facut in perioada crizei din Asia de Est sau in America Latina, unde a transformat scaderile in recesiuni si recesiunile in crize. Era mai degraba o parte a problemei decat parte din solutie. Se comporta acum mult mai responsabil, cel putin in unele tari. Intrebarea este cate. Cei de la FMI spun ca, daca o tara este in regula, nu vor fi foarte duri. Cate tari sunt insa premiante? De exemplu, multe tari din Africa ar fi printre victimele inocente ale managementului gresit din partea SUA si a altor tari industrializate. Aceste tari nu au structuri perfecte pentru politicile economice si au multe probleme. Dar vei impune o politica gresita acestor tari, doar pentru ca sunt tari sarace care nu au fost capabile sa faca treaba cum trebuie? Sunt intrebari al caror raspuns nu il cunoastem, si va pot spune ca multe tari aflate in dezvoltare sunt foarte ingrijorate. Una dintre consecintele anxietatii lor este, dupa cum mi-au spus mie cel putin, ca vor fi pe moarte inainte de a apela la FMI. Vor merge la FMI, probabil ca nu vor avea de ales, dar intre timp cauta bani din surse bilaterale.
Cred ca este pacat pentru ca este o ocazie de a intari sistemul multilateral. Traim intr-o lume a globalizarii, trebuie sa invatam sa administram globalizarea. Iar felul in care a facut asta FMI in trecut a fost contraproductiv. Trebuie sa invatam sa facem asta, sa intarim institutiile bilaterale, dar pentru ca au fost atat de lente in reforme, nu sunt in stare sa joace rolul pe care ar trebui sa il indeplineasca acum. Sa speram ca o parte din reformele care incep vor fi accelerate si apoi, la urmatoarea criza vor putea juca un rol mai constructiv decat de aceasta data.
> Ce credeti despre tarile mici emergente, precum Romania? Cum le va lovi criza in viitor? Ce putem face pentru a evita, pentru a limita efectele crizei?
In primul rand, multe tari, piete emergente, tari in curs de dezvoltare, economii in tranzitie care au facut totul bine sunt grav afectate, din cauza protectionismului de pe pietele financiare, din cauza ca bancile isi retrag banii catre institutia-mama, din cauza reducerii fluxului de finantare, din cauza prabusirii exporturilor, din cauza scaderii remiterilor de la muncitorii care lucreaza in strainatate. Iar tarile cele mai integrate in economiile globale sunt cel mai lovite, pentru ca sunt mai dependente de ceea ce se intampla afara. Este clar ca multe dintre ele vor fi foarte afectate. Cele care au evitat cresterile economice nejustificate, cele care au avut pozitii fiscale mai bune, care au avut mai putine datorii externe, cele care au sisteme bancare mai puternice vor putea sa treaca mai usor de criza. Si cred ca lectia pentru urmatoarea criza este: sa te pregatesti intotdeauna pentru o criza. Economia de piata este un sistem foarte instabil.
Alan Greenspan, fostul presedinte al Rezervei Federale a SUA, a facut o greseala fundamentala, pe care a recunoscut-o: a crezut ca economia de piata se poate autocorecta. Nu este asa. Deci, este nevoie de un rol mai puternic al guvernului, de o administrare a pietei, de stabilirea unor reguli ale jocului, de reglementarea sistemului financiar, nu trebuie sa aveti politici prociclice, sa va asigurati ca nu apar noi baloane de crestere nejustificata si nici consecintele cele mai periculoase ale acestora.
> Vedeti oportuna implicarea FMI, CE, BERD sau BEI in salvarea tarilor din Europa de Est afectate grav de efectele crizei?
Este foarte clar ca, fara ajutorul acestor institutii financiare internationale, efectele crizei ar fi fost si mai dur simtite. Aceste institutii au ajutat cu siguranta, Romania sau alte tari din Europa de Est sa atenueze magnitudinea declinului financiar global. Evident, exista din partea FMI sau a UE, fata de tarile cu care au incheiat un acord, presiuni pentru consolidare fiscala in mai multe tari. In aceasta privinta vreau sa fac doua comentarii: sunt tari in care au existat excese din acest punct de vedere, iar acolo este normal sa se faca unele corectii. Pe de alta parte, posibilitatea de a avea o politica fiscala expansionista, chiar daca acest lucru implica o datorie mai mare, este foarte importanta daca vrei sa ai o revenire puternica. De aceea, deciziile trebuie sa difere de la o tara la alta.
> In ceea ce priveste discutiile dintre bancile din Romania si autoritatile romane si chiar cele de la Bruxelles, credeti ca presiunea guvernamentala poate fi mai puternica fata de prelungirea liniilor de credit pe termen scurt decat un contract de imprumut semnat intre doua institutii financiar-bancare?
Ceea ce vrem cu adevarat este o relansare a creditarii. Chiar daca nu vor fi banii repatriati, asta nu inseamna ca bancile vor relansa creditarea. Poate vor prefera sa investeasca mai degraba in titluri de stat, de exemplu. Deci, in ceea ce priveste portofoliul bancii, acesta nu va fi afectat de faptul ca banii nu au fost repatriati. Totodata, exista multe modalitati prin care bancile pot trimite banii in afara, iar institutiile financiare sunt foarte pricepute din acest punct de vedere. Sunt sigur ca, indiferent de reguli sau de legi, acestea vor gasi o modalitate de a le ocoli.
Mesaje
Joseph E. Stiglitz crede ca reformele incepute acum vor fi accelerate si ne vor ajuta sa depasim cu bine urmatoarea criza
- Dezvoltarea economiei romanesti depinde foarte mult de evolutia pietelor externe
- Implicarea FMI, CE, BERD sau BEI in tarile din Europa de Est va contribui la atenuarea efectelor crizei in tarile respective
- Atitudinea FMI este diferita de aceasta data
- Chiar daca bancile din Romania nu vor repatria banii, asta nu inseamna ca vor relansa creditarea
Surse: Business Standard si The Money Channel
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
