Directorul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) Harghita, Demeter László, a explicat joi, pentru AGERPRES că, în urma unei evaluări efectuate în cursul anului trecut, s-au identificat şase populaţii de Narcissus poeticus, adică şase poiene cu narcise care se întind pe o suprafaţă totală de aproximativ 316 ha, specialiştii estimând numărul acestor flori la cel puţin 13 milioane de tulpini la nivelul judeţului.
Cea mai mare suprafaţă cu narcise, de 160 de hectare, este în zona Dealu, urmată de poiana din pasul Ţechend, cu 89 de hectare şi poiana de la Vlăhiţa, care are circa 40 de hectare.
Majoritatea poienelor cu narcise se află pe fâneţe umede, specia având nevoie de sol îmbibat în apă şi fiind favorizată de agricultura tradiţională, respectiv de utilizarea terenurilor ca şi fâneaţă.
"Dacă am avea numai păduri compacte, nu am avea atâtea narcise, pentru că îi trebuie lumină şi dacă am avea păşunat, la fel nu ar fi atâtea narcise. Condiţiile care favorizează specia au o componentă geomorfologică, platoul vulcanic al Munţilor Harghita şi Gurghiu şi o componentă umană, şi anume utilizarea tradiţională a terenurilor, suprafaţa foarte mare a fâneţelor. Aceasta din urmă s-a dezvoltat spontan, prin crearea de spaţii pentru pajişti din peisajul de odinioară, dominat de păduri. Menţinerea fâneţelor a favorizat nu numai narcisa, ci şi o mulţime de alte flori şi animale, inclusiv specii polenizatoare", a explicat Demeter László.
