Odata ce momentul zero, aprobarea bugetului de stat pe 2009, a fost depasit la finele saptamanii trecute, BNR analizeaza, impreuna cu reprezentantii Guvernului, suma optima de imprumutat de pe plan extern, in conditii de costuri cat mai avantajoase si cu un calendar rezonabil de rambursare, potrivit guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu. In opinia acestuia, Romania, ca stat european, trebuie sa ia in considerare fondurile europene, iar in prezent, se face o evaluare si a capacitatii de absorbtie. “Avem in vedere imprumuturi de balanta de la Uniunea Europeana, dar si imprumuturi suplimentare de la Banca Europeana pentru Investitii”, a afirmat Isarescu. De asemenea, seful bancii centrale mai ia in considerare o finantare de la FMI pentru protejarea rezervelor, precum si din alte surse, Banca Mondiala sau BERD.
“Suntem, in acest moment, la evaluari”, a declarat Isarescu, precizand ca Guvernul are un cuvant important de spus. Guvernatorul a calificat cifrele vehiculate pentru diverse imprumuturi ca fiind “categoric exagerate”, saptamana trecuta subliniind ca prioritatea numarul unu este acoperirea datoriilor companiilor scadente in acest an, suma necesara situandu-se la 3-4 mld. euro.
Anterior, premierul Emil Boc estima ca fondurile externe necesare pentru ca economia Romaniei sa depaseasca efectele crizei sunt in marja de 5-9 mld. euro, dupa care presedintele Traian Basescu a cotat nevoia de finantare la 6-7 mld. euro, cifra ulterior confirmata de guvernator. In opinia lui Stolojan, care a lucrat in anii ‘90 inclusiv pentru Banca Mondiala, suma pe care statul roman are nevoie s-o atraga se situeaza la cel putin cinci miliarde euro.
“Vorbim despre o valoare a creditului de cateva miliarde euro, cel putin cinci miliarde, in functie de cat din valoarea datoriei private pe termen scurt vor estima autoritatile ca se va rostogoli in acest an. Pentru o asemenea suma, este nevoie de un program de stabilitate macroeconomica, ce ar urma sa fie realizat de Fond (FMI - n.red.)”, estimeaza fostul premier. Potrivit acestuia, Comisia va urma sa discute cu FMI pe tema imprumutului care urmeaza sa fie cerut de Romania. “Toate drumurile duc la Comisia Europeana”, puncteaza Theodor Stolojan.
Economistul-sef al BCR este de parere ca un imprumut de la CE este inevitabil, iar cu cat vom actiona mai tarziu, cu atat finantarea va fi mai scumpa.
“Nu avem incotro, in momentul de fata, decat sa apelam la CE. Pe de alta parte, daca avem nevoie sau nu de acesti bani, piata internationala ne cam obliga sa apelam la UE ca sa imbunatatim perceptia asupra stabilitatii macroeconomice a Romaniei”, a declarat pentru Business Standard Lucian Anghel. Un imprumut de la CE nu poate fi posibil fara un acord cu FMI, explica experti in domeniul finantarilor contractate de la institutiile internationale.
Pe de alta parte, Banca Mondiala poarta deja discutii pentru un eventual imprumut, ce ar avea ca destinatie finantarea proiectelor de reforma in anumite domenii-cheie, precum educatie, invatamant sau administratie. Daca luam in calcul creditele angajate in cazul Ungariei si Poloniei, Romania ar putea avea acces la
sume de pana la un miliard de euro, cifra confirmata, de altfel, si de Ministerul Finantelor, care precizeaza ca banii ar urma sa fie directionati catre proiecte care se afla deja in portofoliul Bancii Mondiale, blocate pana acum din diverse motive.
In acest moment, sefii Bancii Mondiale au trimis semnale clare catre Bruxelles, saptamana trecuta, sa se implice in coordonarea globala a eforturilor de finantare a economiilor din estul Europei, regiune puternic afectata de criza. Banca Mondiala lucreaza deja cu FMI si cu alte institutii pentru rezolvarea acestei probleme urgente.
In replica, Joaquin Almunia, comisarul european pe probleme monetare si economice, a raspuns ca UE trateaza diferit situatia fiecarui stat care are nevoie de fonduri externe, avand in vedere ca si economiile din regiune cad cu viteze diferite. Liderii Germaniei, Frantei, Marii Britanii si Italiei considera ca resursele financiare ale FMI ar trebui dublate la 500 miliarde dolari, pentru a preveni aparitia de noi probleme in regiunile deja afectate grav de criza economica.
“Resursele FMI ar trebui dublate, pentru ca institutia sa fie capabila sa ajute mai bine statele care intampina dificultati”, a spus Angela Merkel, cancelarul Germaniei, potrivit New York Times. Pe de alta parte, atat FMI, cat si Comisia Europeana (care au construit pana acum pachete comune de asistenta financiara pentru state ca Ungaria sau Letonia) se confrunta ele insele cu probleme de finantare. Comisarul Joaquin Almunia a declarat, potrivit Reuters, citata de Mediafax, ca Uniunea Europeana (UE) ar putea fi nevoita sa salveze un stat membru confruntat cu probleme financiare, insa o asemenea actiune este putin probabila, in special pentru tarile din zona euro.
