”Blocajul produs de pandemia de COVID-19 pare să fi accelerat schimbările care erau, deja, analizate anterior de autorităţile locale, cum ar fi transformarea centrelor oraşelor în zone mai prietenoase cu pietonii şi bicicliştii”, potrivit studiului Deloitte 2020 City Mobility Index.
Oraşele care au recuperat din spaţiul alocat maşinilor pentru a permite distanţarea fizică pentru plimbări şi ciclism intenţionează să menţină aceste schimbări şi după pandemie, arată studiul, care măsoară performanţa mobilităţii din 21 de oraşe din întreaga lume, printre care şapte oraşe europene - Amsterdam, Barcelona, Dublin, Lisabona, Londra, Manchester, Roma şi Stockholm.
Potrivit studiului, automobilele private, considerate în trecut un simbol al mediului urban, sunt supuse tot mai multor restricţii, având în vedere că dezavantajele unui oraş centrat pe transportul privat devin din ce în ce mai acute – congestie, calitate slabă a aerului, accidente de circulaţie. Barcelona, care, în urmă cu câţiva ani, a interzis traficul în anumite zone, Stockholm, Londra şi New York, care au impus taxe consistente pentru accesul în centrul oraşului cu maşina personală, dar şi Berlinul, care a interzis intrarea maşinilor diesel în anumite zone ale oraşului, sunt doar câteva exemple în acest sens.
„Marile oraşe din România se confruntă, de asemenea, cu un trafic rutier tot mai aglomerat şi, implicit, tot mai poluant. Cu toate acestea, infrastructura pentru deplasarea activă, de genul pistelor de biciclete sau arterele pietonale, este încă precară. Spre exemplu, în Capitală, autorităţile au anunţat derularea unui proiect care cuprinde patru trasee de piste de biciclete, în total 48 de kilometri, care să lege pista deja existentă pe Calea Victoriei de cele mai importante patru puncte din Bucureşti. Implementarea decurge, însă, lent, iar în multe cazuri pistele trasate sunt greu de utilizat de către biciclişti”, susţine Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
