Studiu: Topul şpăgilor din spitale

Chirurgia generală se află pe prima poziție atunci când vine vorba de recompense financiare acordate de către pacienți, valoarea medie a acestora fiind de 608 de lei. Locul al doilea este ocupat de tratamentul la medicul specialist – recompense medicale în valoare medie de 204 de lei, în timp ce pe cea de-a treia poziție se situează mica chirurgie – recompense medicale în valoare medie de 194 lei, arată cel de-al treilea val al studiului desfășurat de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România.

Studiul a fost realizat pentru prima dată în luna februarie 2013, în timp ce cel de-al doilea val de informații a fost public în luna septembrie a acestui an. Cercetarea va fi realizată de acum înainte trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferințelor populației cu privire la sistemului medical și farmaceutic din România.

Dacă ne referim la personalul medical, asistentele sunt primele pe listele pacienților în ceea ce privește recompensarea, 40 % dintre aceștia declarând că au oferit sume de bani sau cadouri asistentelor medicale. Acestea sunt urmate de infirmieri cu 21 % și de medicii obstetricieni și interniști cu 20 %. Un medic chirurg cu 25 de ani vechime, doctor în ştiinţe medicale, are un salariu de 3.200 de lei, mai mic faţă de cel al unui stagiar la Agenţia Naţională de Integritate care primeşte un salariu de 3.900 lei, potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor din România.

 

Specializările medicale care au înregistrat cele mai multe internări

În ultimele luni, 7% dintre pacienți au avut nevoie de internare, cei mai mulți alegând sistemul public de sănătate (87% dintre cei internați cel puțin o zi). Cele mai multe internări au fost făcute pe următoarele specializări medicale: chirurgie generală (13%), medicină internă (9%), obstretică-ginecologie (8%), cardiologie (7%) și ORL (6%). 19% dintre pacienții internați au fost dezamăgiți de experiența trăită în spitalul în care s-au internat. Rapiditatea acțiunilor personalului medical din spital și curățenia din saloanele i-au dezamăgit cel mai adesea pe pacienți (28% dintre pacienți în primul caz și 30% în al doilea), iar modul în care s-a comunicat cu asistentele a dezamăgit aproape un sfert dintre pacienții intervievați.

Românii au foarte clar în minte beneficiile pe care le caută atunci când se gândesc la alegerea unei instituții medicale. Primele două beneficii pe care le consideră cele mai importante sunt legate de comportamentul personalului medical (amabilitate, solicitudine) și calitatea locației. Pe locul 3 ca importanță se află caracterul explicit și complet al recomandărilor medicale primite, iar pe locul 4 este poziționat timpul de așteptare total.

 

Medicul de familie – principala sursă de informare a românilor

Studiile anterioare desfășurate de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource și comandat de Institutul Aspen România, au arătat că medicul de familie reprezintă principala sursă de informare a românilor atunci când se confruntă cu o problemă medicală. Cercetarea realizată în această perioadă reconfirmă medicul de familie pe primul loc (cu un procent de 48%), de data aceasta din punct de vedere al elementelor de care pacienții țin cont atunci când trebuie să aleagă un cabinet medical. Cu un procent similar apare și experiența anterioară avută cu cabinetul (44%), în timp ce pe locul al doilea se află prețul serviciilor medicale (30%) și recomandările prietenilor apropiați (27%). Proximitatea pentru alegerea unei instituții medicale este importantă pentru 28% dintre pacienți. Internetul și recomandările din partea rudelor (copii, părinți, soț/soție) înregistrează procente asemănătoare (între 13%-16%). Pe ultimele locuri se află medicii specialiști (indiferent dacă aceștia activează în sistemul public sau privat de sănătate) și mass-media (TV, presă scrisă), procentele fiind de maximum 5%.

destinatia platilor informaleEvaluarea ultimei vizite la medicul specialist aduce însă diferențe între sistemul public și cel privat. În sistemul public, procentul celor dezamăgiți este mai mare decât în sistemul privat, iar această dezamăgire este creată de: timpul de așteptare înainte de consultație și durata consultației – 28%, comportamentul personalului medical – 20%. În ceea ce privește încrederea în medicul specialist, 81% dintre pacienți au încredere în acesta, în timp ce 75% l-ar recomanda. Pentru sistemul privat, procentele dezamăgiților sunt mult mai mici: tot timpul de așteptare este pe primul loc, cu 14%, în timp ce pe locul 2 se află explicațiile medicului privind afecțiunile de care suferă: 11%. Din punct de vedere al încrederii și recomandării medicului specialist întâlnit în sistemul privat, procentele sunt similare cu cele din sistemul public.

 

Medicul specialist beneficiază de mai mare încredere în ceea ce privește validarea recomandărilor medicale

Deși medicul de familie este principala sursă de informare, atunci când vine vorba de validarea recomandărilor medicale, tot medicului specialist i se alocă mai multă încredere. Dacă medicul specialist câștigă încrederea de la un procent de 82% dintre pacienți, medicul de familie adună un procent de 72% în sistemul public. Principalii factori care au creat dezamăgire în relația cu medicul de familie în sistemul public sunt: timpul necesar pentru consult (timp de așteptare înainte de consult și durata consultului) – 22% și explicațiile medicului privind afecțiunile de care suferă – 15%. Spre deosebire de sistemul public, în cel privat performanțele medicului de familie sunt mai slabe, procentele celor dezamăgiți fiind mai mari. Factorii insatisfacției sunt aceiași ca și în sistemul public: timpul de așteptare înainte de consult – 26% și explicațiile medicului privind afecțiunea de care suferă – 22%.