Studiul de fezabilitate pentru al doilea depozit de deşeuri radioactive din ţară, gata în octombrie

„Studiul este realizat de compania franceză Onet Technologies Grand Projets, prin fonduri PHARE. În octombrie, vom avea o estimare a costurilor viitorului depozit, precum şi propuneri privind soluţiile de finanţare, care pot fi, credite de la bănci, fondul de gospodărire a deşeurilor radioactive, la care contribuie Nuclearelectrica sau credite garantate de Guvern”, a precizat preşedintele ANDRAD.

Conform procedurii, studiul de fezabilitate, odată finalizat, va fi supus dezbaterii de catre părţile implicate, pentru a fi aprobat ulterior de Ministerul Economiei.

Studiul amplasamentului pentru viitorului depozit este realizat având o poziţionare lângă localitatea Saligny, în ceea ce se numeşte zona de excludere a Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă. Agenţia Naţională de Deşeuri Radioactive este consiliată în acest proiect de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Cele două depozite de deşeuri radioactive ce vor fi construite în România, dintre care unul în apropiere de CNE Cernavodă, ar putea costa până la cinci miliarde de euro, potrivit estimărilor preliminare transmise în martie agenţiei NewsIn de ANDRAD.

"Realizarea celor două depozite implică importante resurse umane, financiare şi de timp. Din punct de vedere financiar, pentru construcţia Depozitului Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active (DFDSMA) sunt estimate costuri între 150 şi 220 milioane euro. Pentru depozitul geologic, estimări preliminare făcute la nivelul anului 2005 în baza experienţei internaţionale pentru depozite similare arată că, în funcţie de roca gazdă care va fi selectată, costul depozitului se va situa între 2,88 - 4,4 miliarde de euro, dar, dată fiind distanţa mare în timp până la construcţia acestuia, estimările vor suferi mai multe actualizări, prin urmare vorbim de o estimare cu un grad destul de mare de incertitudine", spuneau atunci reprezentanţii ANDRAD.

Potrivit acestora, ambele depozite definitive vor avea ca sursa de finanţare Fondul de management al deşeurilor radioactive, înfiinţat în anul 2007 prin O.G. 11/2003 republicată şi detaliat în H.G. 1080/2007, fond în care CNE Cernavodă depune o contribuţie în valoare de 1,4 euro/MWh produs, respectând astfel principiul "poluatorul plăteşte". Pentru a suplimenta sursele de finanţare şi pentru a beneficia de expertiză internaţională, la finele anului 2008, ANDRAD a contractat şi are în prezent în derulare două proiecte PHARE ce vizează depozitul DFDSMA, în valoare de peste trei miloane de euro.

Primul dintre depozite, cel definitiv de suprafaţă pentru deşeurile slab şi mediu active, este planificat să intre în operare în anul 2014, iar depozitul geologic de mare adâncime pentru deşeurile înalt active (constituite în cea mai mare parte din combustibilul nuclear uzat) urmează a fi realizat până în anul 2055, spun reprezentanţii agenţiei.

Până în acest moment, ANDRAD a primit o autorizaţie parţială de amplasare pentru depozitul final de deşeuri slab şi mediu active, pentru care se investighează în prezent un amplasament în localitatea Saligny, în apropierea CNE Cernavodă. Agenţia a făcut demersuri pentru obţinerea altor 5 autorizaţii, din cele 24 câte îi sunt necesare, pentru acest stadiu al proiectului.
DFDSMA va găzdui deşeurile slab şi mediu active cu timp de viaţă scurt, generate prin operarea şi dezafectarea a patru unităţi CANDU, având, conform scenariilor actuale de producere a deşeurilor, o capacitate finală de depozitare de circa 57.000 metri cubi deşeuri.

Celălalt depozit, planificat pentru o perioadă mai îndelungată de timp, depozitul geologic, va fi construit la o adâncime cuprinsă între 500 şi 800 m, în funcţie de roca gazdă ce va fi selectată şi va gazdui mai ales combustibilul nuclear uzat, însă nu este cunoscut încă studiul de amplasament al acestuia. Deoarece pentru intrarea în operare a depozitului geologic orizontul de timp este mai îndepărtat, studiile sunt în stadiul de caracterizare a potenţialelor roci-gazdă şi de detaliere a programului de lucrări care vor trebui derulate. Depozitul geologic va avea o capacitate suficientă pentru un scenariu de depozitare a combustibilului nuclear uzat rezultat din operarea a patru unităţi tip CANDU, cu posibilitatea de a găzdui şi deşeurile înalt active ce ar putea rezulta de la cea de-a doua centrală nucleară, aflată acum în stadiu de analiză a variantelor tehnologice şi de amplasare, a afirmat preşedintele ANDRAD.

Obiectivul depozitării definitive îl reprezintă izolarea deşeurilor radioactive de mediul înconjurător, pentru protecţia acestuia şi a populaţiei şi se realizează de regulă prin interpunerea între deşeuri şi mediu a unui set de bariere, inginereşti şi naturale, proiectate să asigure protecţie pe termen îndelungat în cele mai diverse scenarii.

Alături de alte ţări, România este semnatară a "Convenţiei Comune asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive", fiind obligată să prezinte periodic un "Raport de ţară" privind modul în care ne îndeplinim obligaţiile şi progresele făcute în managementul deşeurilor radioactive.

În România, în prezent există un depozit de deşeuri instituţionale, la Băiţa-Bihor, care funcţionează din 1985.
În anul 2003, Guvernul României a decis înfiinţarea unei instituţii independente de producătorii de deşeuri radioactive, Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD), căreia i-a atribuit responsabilitatea directă pentru gospodărirea deşeurilor radioactive. Această decizie răspunde implicit recomandărilor UE de aliniere la practica internaţională, instituţii similare existând în aproape toate ţările care au un program nuclear civil. Astfel, ANDRAD are ca principală sarcină depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive produse în România.

Deşeu radioactiv înseamnă orice material radioactiv, în oricare din stările de agregare gazoasă, lichidă sau solidă, pentru care nu se întrevăd niciun fel de utilizări ulterioare şi se înregistrează la nivelul persoanei juridice care l-a produs şi a cărei decizie în acest sens este legal acceptată de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).