Indiferent daca va fi ales democratul Barack Obama sau republicanul John McCain, viitorul presedinte se va confrunta cu grave probleme economice, ajunse la cel mai acut nivel dupa anii ‘30. Cea mai mare provocare pentru viitorul sef de la Casa Alba va fi gestionarea unei perioade de degradare a situatiei economice riscand sa fie lunga.
Procedura. Alegerea presedintelui american este rezultatul unui proces complex. Desi 4 noiembrie este ziua oficiala a scrutinului, aceasta reprezinta, de fapt, data alegerii unui grup de mari electori, reuniti intr-un organism numit Colegiul Electoral, care are 538 de membri si caruia ii revine sarcina de a desemna presedintele si vicepresedintele. Fiecare stat este reprezentat de mari electori, al caror numar este egal cu cel al senatorilor si reprezentantilor sai din Congres. Cum fiecare stat trimite in Senat cate doi senatori, importanta electorala a fiecarui stat este data de numarul de deputati pe care acesta ii trimite in Camera Reprezentantilor.
Pe 4 noiembrie se contabilizeaza atat voturile acordate candidatilor de catre alegatorii inregistrati - scrutinul popular, cat si cele ale electorilor - votul electoral. Voturile exprimate de alegatori la urne sunt numarate separat de fiecare stat in parte, iar candidatul care intruneste majoritatea simpla intr-un stat primeste toate mandatele de electori alocate statului respectiv.
Din cauza acestei proceduri, se poate intampla ca un candidat, care obtinuse initial votul majoritar al populatiei, sa piarda aceasta majoritate cand este vorba de votul dat de electori.
Modul de desemnare a marilor electori variaza de la un stat la altul. Marii electori sunt alesi, adesea, din randul administratiei locale, al liderilor partidelor democrat si republican sau al persoanelor apropiate candidatului la presedintie castigator in statul respectiv.
Un candidat trebuie sa obtina majoritatea absoluta de voturi ale marilor electori pentru a deveni presedinte, adica 270. In caz de egalitate, Camera Reprezentantilor este cea care desemneaza viitorul presedinte. Senatului ii revine sarcina sa aleaga vicepresedintele in caz de egalitate. In baza acestui sistem, este posibil ca un candidat sa devina presedinte fara a obtine majoritatea absoluta a voturilor populare. Din cauza acestui sistem complex, candidatii se axeaza pe campania din cateva state mai importante (Florida, Ohio, Pennsylvania, Michigan, Colorado), care trec dintr-o tabara in alta si pot, in concluzie, sa hotarasca soarta alegerilor. Marii electori se reunesc in capitala statului lor pentru a alege oficial presedintele si vicepresedintele in prima zi de luni dupa a doua zi de miercuri din luna decembrie, adica anul acesta, in 15 decembrie, rezultatul votului fiind comunicat Congresului, care anunta rezultatele oficale. Al 44-lea presedinte al Statelor Unite va depune juramantul si va fi investit in functie la 20 ianuarie 2009.
Hispanicii - rol decisiv.
Participarea la alegerile prezidentiale americane a circa noua milioane de hispanici care locuiesc in Statele Unite ar putea influenta rezultatele scrutinului, miza pe care ambii candidati o inteleg. Cinci state disputate care au comunitati hispanice importante: New Mexico, Colorado, Florida, Nevada si Virginia, au devenit tinte pentru candidati. Hispanicii sunt cea mai mare minoritate din Statele Unite: 45,5 milioane de persoane.
Mostenirea lui Bush.
Dupa opt ani petrecuti la Casa Alba, George W. Bush lasa in urma o America slabita si contestata pana si de aliati, precum si o criza financiara care afecteaza deja intreaga lume. Razboaiele din Irak si Afganistan, dosarul nuclear iranian, economia intr-o stare jalnica sunt doar cateva elemente ale mostenirii lui Bush.
Dosare nerezolvate. In prim-plan intern, o criza economica fara precedent dupa cea din 1929, previziuni privind cresterea somajului si un deficit bugetar care s-ar putea ridica la 1.000 de miliarde dolari in 2009.
Retragere dificila. Urmatorul lider de la Casa Alba va fi, de asemenea, nevoit sa gaseasca o cale de a iesi decent din cele doua razboaie in care sunt angajate SUA - in Irak si in Afganistan.
Relatii externe. In plan diplomatic, SUA se afla in relatii mai crispate cu Rusia si Pakistanul. Tot din “mostenirea Bush” face parte si ambiguul “razboi contra terorismului”, lansat dupa atentatele teroriste de pe 11 septembrie 2001.
“Sfarsitul unei lumi”
Analistul politic Cristian Parvulescu este de parere ca alegerile din SUA reprezinta sfarsitul unei lumi, aceea a neoconservatorilor, nevoiti sa se redefineasca, data fiind pozitia de forta a democratilor. “Alegerile din SUA par alegerile sfarsitului unei lumi, in conditiile in care acestea pun in discutie destinul neoconservatorilor, care au dominat politica americana”, a declarat pentru Business Standard Cristian Parvulescu. Analistul a aratat ca prima sansa in cursa pentru Casa Alba ii revine democratului Barack Obama, “efectul Bradley” fiind singurul obstacol care ar putea rasturna rezultatul care se intrevede. “In afara de “efectul Bradley”, nici macar un eveniment international nu ar putea schimba raportul dintre cei doi candidati, in conditiile crizei, care-i determina pe americani sa fie preocupati doar de situatia lor economica, fara sa fie distrasi de probleme externe”, a mai aratat Parvulescu. “Efectul Bradley” este numit astfel dupa fostul primar din Los Angeles, Tom Bradley, care in 1982 a pierdut alegerile guvernatoriale din California, dupa ce fusese dat castigator detasat in mai multe sondaje. Situatia s-a repetat in mai multe cazuri cu candidatii afro-americani.
Barack Obama
Spera sa cucereasca clasa de mijloc, prin reforma sistemului medical si educational, si sa sporeasca productivitatea si cresterea economica prin investitii in cercetarea stiintifica
Vizeaza extinderea asigurarilor medicale tot prin stimulari fiscale. In prezent, 46 milioane de americani nu pot beneficia de asigurari de sanatatate
Vrea sa creasca impozitele (pentru venituri mai mari de 250.000 de dolari pe an) la nivelul din perioada Clinton, fiecare loc nou de munca creat urmand sa beneficieze de scutiri fiscale in valoare de 3.000 de dolari
Sustine adoptarea unui al doilea plan guvernamental, in valoare de 175 de miliarde dolari, care sa includa si fonduri destinate investitiilor in infrastructura
Sustine investitii masive in energia regenerabila
John McCain
Urmeaza o linie mai traditionala, de scadere a impozitelor, care sa fie in beneficiul celor mai bogati
Vrea reducerea de la 35% la 25% a impozitelor pentru societati, precum si a impozitelor pe economii si fonduri de pensii private
Sustine doctrina liberala a dezangajarii statului in economie, si-a luat si angajamentul sa echilibreze bugetul
Masurile prezentate de McCain, cu o valoare totala de 300 de miliarde dolari, nu antreneaza o accentuare a deficitelor
Propune facilitati fiscale in valoare de 5.000 de dolari pentru fiecare familie, facilitati pe care le finanteaza din impozitarea primelor de asigurari de sanatate platite de angajatori
Propune extinderea forajelor offshore si cresterea ponderii energiei nucleare
Campanie in state-cheie
Pana sa ajunga la momentul votului, cei doi finalisti - democratul Barack Obama si republicanul John McCain, secondati de vicepresedintii Joe Biden, respectiv Sarah Palin - s-au infruntat pana in ultima zi, axandu-si campania in statele -cheie Barack Obama, in varsta de 47 de ani, favorit in sondaje, a incearcat sa-si convinga sustinatorii ca lupta nu este castigata inca, pentru a pastra mobilizarea. Democratul, care spune ca vrea sa-i reconcilieze pe americani dincolo de diferente, a primit sustinerea unor personalitati republicane, cum ar fi fostul secretar de stat Colin Powell si a decis sa lupte in ultimele zile de campanie in aceleasi state ca si cele curtate de adversarul sau. John McCain, in varsta de 72 de ani, si-a concentrat ultimele eforturi pe Florida, Ohio, Virginia, Carolina de Nord si Pennsylvania. Daca va reusi sa castige aceste cinci state si sa nu cedeze adversarului sau prea multe dintre statele castigate de Bush in 2004, va avea o sansa sa fie ales. In ultimele zile, McCain a devenit avocatul micilor antreprenori, denuntand programul “socialist” al lui Obama, care, in opinia sa, “vrea sa redistribuie bogatiile”. Acest argument poate avea forta intr-o tara in care reusita individuala face parte din imaginarul colectiv.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
