Washingtonul a fost paralizat, începând din ianuarie 2011, de coabitarea parlamentară între democraţi, majoritari în Senat, şi republicani, care au obţinut majoritatea în Camera Reprezentanţilor în noiembrie 2010, din cauza unui program privind o reducere istorică a cheltuielilor federale. În centrul acestei majorităţi republicane s-au aflat zeci de ultraconservatori din cadrul Tea Party, ostili unui compromis.
Crizele s-au ţinut lanţ, după aceea, în cursul negocierilor cu privire la plafonul bugetar, încheiat in extremis în noaptea de Sf. Silvestru, în 2012.
"Sper că legea finanţelor adoptată va marca sfârşitul unor crize dureroase ca cea din octombrie şi paralizia statului federal, care a provocat economiei pagube în valoare de 20 de miliarde de dolari", a declarat senatorul democrat Tom Carper.
Legea finanţelor priveşte cheltuielile curente, care reprezintă aproape o treime din cheltuielile totale ale statului federal.
Ea reprezintă o victorie relativă, pe fond, pentru republicani, marcând al patrulea an consecutiv de reduceri, mai puţin pentru aşa-numitele cheltuieli obligatorii, şi anume sănătate, pensii şi anumite programe sociale.
Însă acordul anulează o parte a tăierilor automate care urmau să afecteze iniţial bugetul federal, punând capăt ultimilor doi ani de austeriate. Pentagonul, care urma să fie afectat de tăieri importante, scapă de ele.
