UPDATE Summit-ul Euro. O taxă pe tranzacţiile financiare, concepută de Merkel şi Sarkozy, ca răspuns la căderile bursiere

Zona Euro ar urma să fie condusă de un „guvern economic“.

Anterior:

Merkel & Sarkozy ar putea presa ţările Euroland să adopte legi privind deficitele bugetare maxime şi înfiinţarea postului de coordonator al Zonei Euro, potrivit Reuters. Cei doi lideri sunt marcaţi de dezamăgirea provocată de creşterea prea mică a PIB-ului Euroland. Merkel & Sarkozy „nu vor scoate din pălărie soluţii miraculoase“.

Cei doi lideri ar discuta în aceste minute despre instituirea unor mecanisme naţionale de frânare a datoriilor ţărilor din Euroland, după modelul german, potrivit unei surse a reiters din Berlin. Politica fiscală din Germania este acum parţial reglementată de aşa zisa „Frână a datoriei“, care a intrat în vigoare în acest an şi obligă guvernul federal să reducă decalajul dintre veniturile şi cheltuielile anuale sub 10 miliarde de euro până în 2016.

Liderii celor mai puternice ţări din Euroland mai discută, probabil, şi un program de reuniuni regulate ale oficalilor nivel înalt  din zona euro, aşa cum şi-a dorit Franţa de mult timp, ca şi modalităţile de monitorizare „de la egal la egal“ a politicilor fiscale, înainte de a elabora propuneri pe marginea acestora până la sfârşitul lunii august, potrivit sursei cittae


Propunerile ar urma să fie evaluate de către preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a fost însărcinat să pună la punct un pachet de măsuri privind coordonarea politicilor economice pentru summitul UE din octombrie. Măsurile sunt considerate esenţiale pentru coeziunea Euroland.

DEZAMĂGIREA de DIMINEAŢĂ

Încă de dimineaţă, auspiciile discuţiilor Merkel - Sarkozy se schimbaseră, odată cu dezamăgirea creşterii prea mici a PIB-ului german. Cei doi lideri trebuie să găsească o cale spre uniunea fiscală a ţărilor din zona euro, sau să constate creşterea riscului destrămării Euroland. Criza datoriilor statelor din Euroland riscă să intre în anul electoral 2012.

Lumea tinde să fie deja dezamăgită de rezultatul previzibil al discuţiilor dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care vor începe, probabil, la ora 17, ora României.

Rezultatul probabil: nici un rezultat. Auspiciile discuţiilor se pot rezuma astfel:


Bursele din Frankfurt şi Paris scad cu peste, respectiv aproape 2%, pentru că puţină lume se mai aşteaptă la veşti spectaculoase după întâlnirea celor doi lideri.


Niciunul dintre cei doi nu-şi permit în ţara lor nici o mişcare greşită, adică nu-şi mai pot asuma angajamente îndrăzneţe. Economia Germaniei a crescut în trimestrul II cu un jalnic (pentru ei) 0,1%, după ce Franţa anunţase că stagnează. Cele două ţări concentrează aproape jumătate din rezultatele economice ale Euroland. Mai nou, Zona Euro în întregime abia a crescut cu 0,2%.


„Sarkó“ (diminutivul folosit mai demult în  Hexagon în locul numelui  preşedintelui Franţei) vrea să şteargă din mintea investitorilor zvonurile despre slăbiciunile băncilor franceze şi ameninţarea cu pierderea calificativului AAA al economiei ţării sale. Pe Sarkó îl aşteaptă alegerile de anul viitor.


Angela Merkel nu-i poate convinge nici pe susţinătorii săi politici şi nici spune poporului german că ţara lor are suficiente resurse pentru a susţine aproape de una singură apărarea monedei europene. Acum mai puţin ca oricând.


Cu toatea acestea, experţii continuă să afirme că  subiectul cel mai bun de discuţie dintre cei loi liberi rămâne emisiunea concertată de eurobonduri, garantate mai ales de cele două şări. „Merkel und Sarkó“ au insistat că altele vor fi temele întâlnirii. O emisiune de obligaţiuni în euro susţinută şi garantată de ţările euro cu cele mai sănătoase bugete ar fi „singura cale de a asigura finanţarea suportabilă a ţărilor cu datorii mari din Euroland“, spun experţii citaţi de Reuters.


Problema este că, printre virtualele ţări din Euroland cu bugete sănătoase, doar Germania pare să mai fi rămas o piesă sigură. Mai mult, creşterea dezamăgitor de mică a economiei germane (a PIB-ului în al doilea trimestru din 2011) va alimenta şi mai mult nemulţumirile politicienilor nemţi care nu vor să mai ia bani de la contribuabilii ţării lor pentru acoperirea datoriilor altor ţări risipitoare.


Şi atunci, nu mai rămâne decât ca „Merkel und Sarkó“ să încerce măcar  să pregătească terenul politic pentru măsurile care să apropie atingerea ţintei uniunii fiscale. Încă de la lansarea sa, s-a spus că Euro este foarte vulnerabil din cauza existenţei a tot atâtea sisteme fiscale câte ţări (acum nu mai puţin de 17) şi-au topit monedele în euro.


Criza datoriilor suverane a arătat că uniunea fiscală a Euroland este un punct pe agenda de urgenţă a lideruilor europeni şi nu doar un subiect de dezbatere academică. Reprezentanţii marilor investitori au spus-o (inclusiv în România) atunci când li s-a cerut explicaţii pentru prăbuşirea burselor (vezi: „Când se va opri hemoragia burselor. Ce vor investitorii de la guvernele lumii“)