Reperezentanţii celor mai industrializate opt state ale lumii se vor întruni, miercuri, în staţiunea balneară Heiligendamm de lângă Rostock, în cadrul summit-ului G8, ce trasează, în linii generale, politica viitoare a acestor mari puteri în problemele esenţiale ale momentului.
Pe lista discuţiilor se vor afla, pe de o parte, subiecte ce au devenit deja tradiţionale, percum strategia de combatere a sărăciei din Africa sau încălzirea climatică, în rezolvarea cărora se fac paşi mărunţi, iar pe de altă parte, subiecte noi, ce au început să agite scena internaţională. Printre acestea s-ar afla poziţia Rusiei faţă de criza din Kosovo ori faţă de planul american de instalare a unui scut antirachetă în Europa.
Rusia constituie figura centrală a acestui summit, iar asta deoarce divergenţele cu statele occidentale s-au agravat în ultima perioadă, până acolo încât, preşedintele Vladimir Putin a anunţat, recent, că, în cazul instalării scutului anti-balistic american pe teritoriul Europei, rachetele ruseşti vor fi aţintite şi ele asupra unor obiective de pe bătrânul continent.
Dezacord pe toate flancurile
Cu excepţia luptei împotriva sărăciei din Africa, nicio altă temă de pe agenda summitului nu stă sub auspiciile acordului. Astfel, deşi în chestiunea încălzirii climatice Rusia a reuşit să facă progrese însemnate, încadrându-se în prevederile protocolului de la Kyoto, proiectul anunţat de Vladimir Putin, în cadrul ultimului discurs rostit în faţa Dumei de stat, de lansare a unei "a doua electrificări" a ţării, prin construirea a 26 de noi reactoare nucleare până în 2030, a atras critici virulente din partea ecologiştilor europeni.
Totodată, statele europene văd în această tendinţă a Rusiei de a se orinta către nuclear o încercare de a profita cât mai mult cu putinţă de pe urma resurselor de petrol şi gaze naturale, iar asta în condiţiile în care Vladimir Putin nu a reşit să spulbere bănuilelile că foloseşte resursle enrgetice în scopuri politice.
O agendă de lucru controversată
Declaraţiile recente ale lui Vladimir Putin, făcute pe tonul războiului rece, potrivit cărora Rusia îşi va aţinti rachetele asupra Europei dacă Statele Unite îşi vor instala scutul antirachetă în Europa, sau că el este "singurul lider democratic" au toate şansele să deturneze agenda acestui summit.
Ca urmare, se aşteaptă discuţii aprinse asupra planurilor militare americane, dar, totodată şi asupra Kosovo, Vladmir Putin pronunţându-se împotriva proiectului ONU de independeţă a provinciei.
La începutul acestei săptămâni, reprezentanţii regiunilor Abhazia şi Oseţia de Sud au cerut Naţiunilor Unite să le acorde recunoaştere internaţională, gest care i-a făcut pe mulţi să se gândească la faptul că gestul a fost suscitat de Moscova, pentru a dovedi pericolul unui precednet Kosovo.
În aceste condiţii, majoritatea analiştilor politici şi economici văd în summit-ul de la Rostock o reiterare a eşecului înregistrat în urmă cu mai puţin de o lună de zile de summit-ul UE-Rusia de la Sammara, ce a fost subminat de divergenţele din domeniul strategiiilor economice şi energetice.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
