Galeria de Est este cea mai lungă secţiune rămasă din Zidul Belinului şi una dintre cele mai mari atracţii turistice din capitala Germaniei reunificate. Restaurarea sa recentă a costat municipalitatea peste 2 milioane de euro.
"Cultura nu mai are niciun fel de valoare?", stătea scris pe pancarta purtată de un protestatar. "Prin arta noastră am documentat revoluţia paşnică. Este un document care trebuie salvat pentru generaţiile următoare. Dacă îl distrugem acum, nu mai avem nimic care să ne ilustreze trecutul", a subliniat Kani Alavi, unul dintre artiştii ale căror lucrări acoperă Zidul.
Oprirea demolării va fi însă, cel mai probabil, doar temporară. Preşedintele consiliului local districtual, Franz Schulz, a declarat, pentru cotidianul Bild, că firma de construcţie a primit de la comisia de patrimoniu toate avizele necesare pentru dezmembrarea unei secţiuni de 22 de metri din secţiunea de Zid de 1,3 km, pentru proiectul rezidenţial.
Dezvoltatorul imobiliar a încercat să liniştească spiritele, afirmând că porţiunea înlăturată va fi reconstruită în parcul din spatele Galeriei de Est, ceea ce îi nemulţumeşte pe artişti.
O altă mică porţiune din galerie a fost îndepărtată acum câţiva ani pentru a face loc lucrărilor de construcţie la o nouă sală sportivă şi de concerte.
Galeria de Est a fost transformată într-o veritabilă expoziţie în aer liber la câteva luni după ce Germania Democrată şi-a deschis graniţele, la 9 noiembrie 1989, şi este acoperită acum de desene murale realizate de 120 de artişti. Printre acestea se numără imaginea unui Trabant - automobilul-simbol al fostei RDG - care pare să treacă prin zid, sau îmbrăţişarea frăţească între fostul lider sovietic Leonid Brejnev şi omologul său est-german Erich Honecker.
