Gordon Bajnai a acceptat funcţia de şef al guvernului în aprilie anul trecut, după ce Parlamentul de la Budapesta a adoptat o "moţiune de cenzură constructivă" împotriva premierului socialist Ferenc Gyurcsany, care anunţase că este dispus să renunţe la funcţie. Ungaria se confrunta cu o gravă criză economică.
La început de mandat, Bajnai, un economist de 42 de ani, le-a promis compatrioţilor săi "sânge şi lacrimi" pentru salvarea ţării. Economia Ungariei a început să se comprime în al doilea trimestru din 2008 şi a fost prima ţară din Uniune care a obţinut ajutoare din partea Fondului Monetar Internaţional, a Bruxelles-ului şi Băncii Mondiale: 20 de de miliarde de euro contra unor măsuri draconice de limitare a cheltuielilor. Sânge şi lacrimi, dar nu în zadar.
Guvernul minoritar socialist al lui Gordon Bajnai a reuşit să stabilizeze situaţia bugetului public, iar Ungaria a recâştigat încrederea pieţelor financiare. Vin însă legislativele din 11 şi 25 apprilie: alegătorii, afectaţi de creşterea impozitelor şi scăderea ajutoarelor guvernamentale, de şomajul care a ajuns la 11%, vor sancţiona însă nu premierul, care oricum nu candidează la legislativele din aprilie, ci partidul. Acesata deşi scăderea economiei a încetinit în al patrulea trimestru din 2009, iar contracţia pe tot anul a fost de 6,3%, sub estimări.
În plus, Ungaria şi-a îmbunătăţit de două ori în ultima lună prognoza legată de evoluţia economică pe acest an, estimând acum un declin de doar 0,2%. Guvernul estimează că PIB-ul va reveni pe creştere abia în 2011.
La început de mandat, Bajnai, un economist de 42 de ani, le-a promis compatrioţilor săi "sânge şi lacrimi" pentru salvarea ţării. Economia Ungariei a început să se comprime în al doilea trimestru din 2008 şi a fost prima ţară din Uniune care a obţinut ajutoare din partea Fondului Monetar Internaţional, a Bruxelles-ului şi Băncii Mondiale: 20 de de miliarde de euro contra unor măsuri draconice de limitare a cheltuielilor. Sânge şi lacrimi, dar nu în zadar.
Guvernul minoritar socialist al lui Gordon Bajnai a reuşit să stabilizeze situaţia bugetului public, iar Ungaria a recâştigat încrederea pieţelor financiare. Vin însă legislativele din 11 şi 25 apprilie: alegătorii, afectaţi de creşterea impozitelor şi scăderea ajutoarelor guvernamentale, de şomajul care a ajuns la 11%, vor sancţiona însă nu premierul, care oricum nu candidează la legislativele din aprilie, ci partidul. Acesata deşi scăderea economiei a încetinit în al patrulea trimestru din 2009, iar contracţia pe tot anul a fost de 6,3%, sub estimări.
În plus, Ungaria şi-a îmbunătăţit de două ori în ultima lună prognoza legată de evoluţia economică pe acest an, estimând acum un declin de doar 0,2%. Guvernul estimează că PIB-ul va reveni pe creştere abia în 2011.
