Talpes despre cazul Rompetrol: SIE ar putea descalci creanta Libia

Ioan Talpeş, fostul consilier pe probleme de siguranţă naţională al preşedintelui Ion Iliescu, a fost audiat, luni, pentru prima oară, în calitate de martor în dosarul Rompetrol, mai precis în partea disjunsă din cauza trimisă deja instanţei, parte care-i priveşte pe americanii Stephenson şi Hart.

Pe lângă Talpeş, procurorii l-au audiat şi pe Paul Sîrbu, adjunctul său de la Cotroceni, care a elaborat memorandumul ce a dus la deschiderea dosarului Rompetrol.

Fostul consilier prezidenţial le-a vorbit procurorilor DIICOT despre privatizarea societăţii Petromidia şi despre creanţa Libia. Dinu Patriciu este acuzat de procurorii DIICOT că şi-a însuşit, în cursul anului 2001, suma de 75 milioane dolari izvorâtă din Acordul EPSA şi cuvenită, conform prevederilor legale în vigoare, bugetului de stat, sumă pe care a 'traficat-o în interesul Rompetrol Internaţional Ltd şi The Rompetrol Group BVB Olanda'.

La ieşirea din Parchetul General, Ioan Talpeş a declarat că acest dosar a avut la bază mai multe sesizări ale unor organe fiscale şi ale altor organe de control. Talpeş a precizat că, iniţial, sesizările acestor organe au fost trimise funcţionarilor superiori direct responsabili de verficare aspectelor ilegale sesizate, dar 'aceşti funcţionari nu au luat nici o măsură, iar persoanele care au făcut sesizările repective s-au simţit ameninţate', a relatat fostul consilier prezidenţial.

Din acest motiv, a explicat Talpeş, respectivele persoane care se simţeau ameninţate au apelat la Administraţia de la Cotroceni, trimiţând actele pe care le deţineau referitor la modul în care compania Rompetrol şi-ar fi însuşit ilegal creanţa Libia, cuvenită bugetului de stat.

Parte din aceste informaţii proveneau de la serviciile secrete, SIE în special. Talpeş a susţinut luni că la Serviciu de Informaţii Externe existau mai multe dosare despre creanţele libiene, dosare care ar putea fi cerute de la SIE, după ce vor primi un aviz de declasificare, dacă procurorii nu le vor face publice. În acele documente, Talpeş spune că s-ar găsi toate datele necesare anchetatorilor pentru a putea descâlci cazul creanţelor din Libia: 'Ai cui erau banii din creanţele României, la cine au ajuns şi cum', totul se poate lămuri prin desecretizarea acelor documente existe la SIE.

Talpeş a refuzat să dea numele celor care apar în documentele SIE sau orice alte nume pe care le-ar fi pus la dispoziţia a anchetatorilor. La fel de discret a fost şi Paul Sîrbu, fostul adjunct al lui Talpeş, care susţine însă că ar exista persoane care s-ar fi oferit să depună mărturie în dosarul Rompetrol. El a precizat doar că aceste persoane fac sau au făcut parte din Guvern, Ministerul de Finanţe, alte instituţii ale statului sau chiar din Rompetrol.

Talpeş a declarat luni că OUG 118 /2003, prin care cabinetul Năstase acorda unele facilităţi fiscale companiei Rompetrol, prin transformarea obligaţiilor la buget în acţiuni ce puteau fi răscumpărate mai târziu de Rompetrol, a tercut prin Guvern 'într-un mod de neînţeles' şi că, în mod clar, aceasta a susţinut anumite interese. Fostul consilier prezidenţial a refuzat să spună ale cui interese au fost astfel sprijinite.