România se judecă la Haga cu Ucraina din 2004 pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră şi stabilirea zonei economice exclusive. Deznodământul acestui proces va fi făcut public pe 3 februarie, iar rezultatul se cuantifică în resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi zece milioane de tone de petrol. Cu ajutorul acestora, România şi-ar putea reduce semnificativ importul de ţiţei şi gaze naturale.
Primul pas după decizia de la Haga va fi delimitarea suprafeţei care va reveni României în perimetre de câte 1.000 de km pătraţi fiecare. Zăcămintele din subsolul zonei economice a platoului continental al Mării Negre aparţin statului, iar Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este autoritatea desemnată să le valorifice prin concesionare.
Lukoil România este una dintre companiile interesate de acest proiect. "Ţinând cont de situaţia geopolitică a acestei zone, eu cred că pentru Lukoil ar fi foarte interesant acest proiect pentru că avem infrastructură de transport, avem o infrastructură de prelucrare a ţiţeiului în această zonă. Capacitate la Odessa, în România capacitate la Burgas şi desigur că aceste surse petroliere pentru noi vor fi destul de atractive. Eu cred că Lukoil numaidecât va participa la această licitaţie", a declarat preşedintele Lukoil, Constantin Tampiza.
Firmele care vor să se implice în explorarea perimetrelor de pe platoul continental al Mării Negre trebuie să aloce cel puţin 10-15 milioane de dolari pentru fiecare perimetru. În cazul descoperirii unor noi zăcăminte, costurile de dezvoltare vor fi de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de dolari. Iar aceste lucrări nu implică, din punct de vedere financiar, statul. Ele sunt făcute pe cheltuiala firmelor care concesionează perimetrele.
