Tánczos Barna: Perspectivele bugetului pe 2026 sunt semnificativ mai bune

Tánczos Barna a transmis că perspectivele bugetului pe anul 2026 sunt „semnificativ mai bune” decât în urmă cu un an, în contextul începerii pregătirilor pentru elaborarea legii bugetului de stat. Acesta a subliniat că prioritatea absolută a anului rămâne absorbția fondurilor PNRR.

Tánczos Barna: Perspectivele bugetare pentru anul viitor rămân optimiste, cu accent pe fondurile PNRR

Tánczos Barna a spus că miercuri a avut loc la Guvern o primă discuție cu reprezentanții autorităților locale privind modul de defalcare și echilibrare a sumelor care ajung în bugetele locale, respectiv impozitul pe venit și TVA. De asemenea, s-a discutat și despre veniturile suplimentare rezultate din creșterea impozitelor locale.

„Ca o primă concluzie, reprezentanții autorităților locale țin în continuare la principiul care s-a implementat de ani de zile, adică impozitul pe venit să rămână în proporție de 100% în continuare ca sursă pe venit pentru autoritățile locale”, a declarat Tánczos Barna.

El a punctat că este nejustificată temerea autorităților locale că sumele suplimentare din impozitul pe venit vor ajunge la bugetul de stat.

„Principala temere (a autorităților locale - n.r) a fost că sumele suplimentare din impozitul pe venit să nu ajungă la bugetul de stat. Nu este o temere justificată, sumele respective rămân în bugetul autorităților locale. Formulele de echilibrare și defalcare sunt cele care vor asigura o alocare judicioasă a fondurilor”, a arătat vicepremierul.

Potrivit acestuia, analiza execuției bugetare pe anul 2025 arată că noua formulă de calcul și mecanismul de echilibrare, bazat pe fondul de solidaritate extins la nivel național, a generat rezultate pozitive atât pentru bugetul de stat, cât și pentru autoritățile locale.

„Reprezentanții Ministerului Finanțelor au prezentat execuția bugetară de anul trecut, din care reiese că în noile formule de calcul și noua formulă de echilibrare care folosește acest fond de solidaritate, extins la nivel național, a generat rezultate bune, atât pentru autoritățile locale, cât și pentru bugetul de stat. Bugetul de stat a putut să economisească peste două miliarde de lei din TVA-ul care se folosea pentru echilibrare. În același timp, au crescut veniturile autorităților locale din impozitul pe venit și s-a făcut o alocare echitabilă și mai judicioasă, în sensul că acele comunități, acele centre industriale sau centre dezvoltate care au venituri semnificativ mai mari din impozitul pe venit la nivel național sau față de media națională, au contribuit mai mult la fondul de solidaritate, astfel autoritățile cu mai puține resurse financiare au putut fi ajutate și s-a făcut o alocare mai judicioasă a impozitului pe venit la nivel național”, a arătat vicepremierul.

Tánczos Barna a menționat că Guvernul intenționează să mențină aceleași principii și în 2026, pentru a realiza economii pentru bugetul național și pentru a asigura resurse suficiente pentru funcționarea și dezvoltarea administrațiilor locale.

„Dorim să continuăm și în 2026 aceleași principii, astfel încât să putem realiza economii și pentru bugetul național, respectiv să putem asigura sume suficiente pentru funcționare și pentru dezvoltare pentru autoritățile locale, știut fiind faptul că sunt foarte multe proiecte în derulare, foarte multe proiecte din PNRR și fonduri europene, care necesită sume considerabile pentru cofinanțare și nu putem risca absorbția fondurilor europene nici în anul 2026”, a spus Tánczos.

Acesta a precizat că, în perioada următoare, Ministerul Finanțelor va elabora simulări pentru bugetul pe 2026, urmând să aibă loc noi consultări cu reprezentanții organizațiilor administrației locale.

În ceea ce privește procedura parlamentară pentru bugetul pe anul 2026, vicepremierul a spus că va începe la mijlocul lunii februarie, iar votul final este estimat pentru sfârșitul lunii februarie.

„Perspectivele sunt semnificativ mai bune decât acum un an de zile. Execuția bugetară pe anul 2025 arată faptul că, pornind de la exemplul a câtorva ministere care au reușit să reducă cheltuielile de funcționare, inclusiv cele de personal, este o soluție pentru Guvern - reducerea birocrației, reducerea costurilor de personal la nivel național, prin acest lucru exercitându-se o presiune mai mică asupra bugetului și existând o posibilitate de reducere constantă a deficitului bugetar”, a spus Tánczos.

El a subliniat că prioritatea absolută pentru anul 2026 rămâne absorbția fondurilor din PNRR și a fondurilor de coeziune, precum și implementarea reformelor în administrația centrală și locală.

„Avem în continuare o provocare uriașă pentru anul 2026, absorbția fondurilor din PNRR și trebuie să se concentreze toate instituțiile asupra acestui lucru, astfel încât la sfârșitul lunii august programul să fie implementat, fondurile să fie cheltuite, proiectele să fie finalizate, reformele să fie făcute. Este prioritatea numărul 1 pentru anul 2026. În același timp, trebuie să alocăm fonduri suficiente pentru a face absorbția fondurilor europene în 2026 pentru fondurile de coeziune și trebuie să avem impactul în buget al reformei administrației locale și administrației centrale”, a mai declarat vicepremierul.

Acesta și-a exprimat speranța că săptămâna viitoare va începe procedura de asumare a răspunderii pe pachetul privind reforma administrației locale și centrale.

Conform lui Tánczos, joi dimineața a avut loc la Ministerul Finanțelor o nouă discuție referitoare pachetul de relansare economică, 'astfel încât și acel pachet să fie finalizat și în paralel cu pachetul de reformă a administrației să se poate aproba și să putem merge înainte și cu acel instrument de generare de creștere economică și de investiții private în România, începând cu 2026'.

Tánczos a amintit că, în urmă cu un an, România se confrunta cu riscul retrogradării la categoria „junk” de către agențiile de rating și cu pericolul suspendării fondurilor europene, în lipsa unor reforme consistente.

„Acum un an eram ministrul Finanțelor și atunci cea mai mare provocare pentru România era evitarea retrogradării și ajungerea în categoria 'junk' la agențiile de rating. Acest risc a fost înlăturat, dar și următorul care a venit undeva la mijlocul anului. Anul trecut, România, practic a reușit să înlăture acest risc imens de a pierde capacitatea de a se finanța de pe piețele internaționale și de a pierde fondurile europene, pentru că ni s-a pus în vedere, la un moment dat, la mijlocul anului că, fără reforme serioase, România va fi suspendată în primirea fondurilor europene până la implementarea acestor reforme. Ambele riscuri au fost înlăturate, România a închis un an relativ bun, din acest punct de vedere am reîntors pe o traiectorie de stabilitate fiscal-bugetară. Desigur, nu se poate realiza într-un singur an tot ce nu s-a făcut ani zile, dar suntem pe o traiectorie bună, apreciată și la nivel internațional și la nivelul Comisiei Europene. România nu ar putea să reziste fără credite internaționale și fără fonduri europene în acest moment și este foarte important ca aceste riscuri să nu mai apară în 2026”, a conchis Tánczos Barna.