Taranii pot sa isi vanda produsele doar daca se asociaza

Adoptarea normelor europene privind siguranţa alimentară în legislaţia românească îi obligă pe toţi producătorii să respecte cerinţele europene, ceea ce necesită costuri suplimentare, a declarat, miercuri, pentru NewsIn, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.

"Este normal ca un ţăran care nu respectă normele europene din industria alimentară, să nu dispună de anumite beneficii, de exemplu de comercializare a produselor. În majoritatea cazurilor, normele nu sunt respectate din cauza costurilor suplimentare  pe care le impun şi pe care ţăranii nu şi le pot permite. În această situaţie este mai bine că ţăranul poate să vândă doar în localitatea de origine, decât deloc", a declarat, miercuri, pentru NewsIn, Ilie Van.

Potrivit unui ordin emis de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), "este interzisă vânzarea directă de produse primare de către micii producători care nu sunt înregistraţi de direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti", începând cu 18 ianuarie 2007.

Concret, micii producători au voie să vândă doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Veterinară şi doar pe raza localităţii de origine. Măsura este valabilă pentru toţi cei care vând carne de pasăre, peşte, ouă, miere sau produse lactate.

"Într-un fel, măsura Autorităţii Veterinară este bună, dacă ne gândim că era posibil să se interzică ţăranilor să vândă produse, deorece nu respectă anumite norme. Totuşi să nu uităm că, cel puţin în sectorul avicol, ţăranii nu vând ouă marcate sau produse etichetate", a spus Van.

Acesta a precizat că pentru toţi micii fermieri există o soluţie, anume asocierea în grupuri de producători, situaţie în care pot face faţă costurilor mari de modernizare şi pot beneficia şi de sprijin financiar de la stat.

Reticienţa ţăranilor la asociere este o problemă identificată şi de fostul ministru al agriculturii Gheorghe Flutur. Dincolo de sprijinul financiar prevăzut de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ( MAPDR) pentru grupurile de producători sau de fondurile europene alocate prin programul SAPARD acestei categorii, ţăranii români ezită încă şi nu doresc să se asocieze.

Totuşi asocierea în grupuri de producători pare să fie o bună soluţie pentru ţăranul român care, pe fondul intergrării agriculturii româneşti pe piaţa comunitară, nu poate să respecte normele comunitare din cauza costurilor suplimentare pe care acestea le induc în majoritatea cazurilor.