"Trebuie să ţinem seama că, de la război, este cea mai mare criză financiară. România nu este afectată în mod direct, însă efectele indirecte nu s-au văzut încă. Însă avem semnale ce nu pot fi ignorate: leul a trecut de 3,9 (lei/euro)", a spus Tăriceanu.

Primul ministru a adăugat că sistemul bancar românesc este solid şi sănătos.

"Am reuşit să creştem veniturile cetăţenilor, fie salarii, fie pensii, pentru că am avut cel mai înalt nivel de creştere economică din Europa, de 9%, faţă de o medie de 1% în alte state europene", a mai spus Tăriceanu.

Declaraţiile premierului vin după ce vineri, guvernatorul BNR atrăgea atenţia că majorarea salariilor necorelată cu productivitatea muncii ar putea duce la ratarea criteriilor de convergenţă pentru adoptarea euro, în urma unui mix de politici incoerente ce ar atrage accelerarea inflaţiei, deprecierea leului şi îndepărtarea investitorilor.

Pentru a ilustra riscurile pe care deciziile de majorare a salariilor fără resursele necesare le poate avea asupra stabilităţii economice, premierul a dat exemplul Ungariei.

"Zilele trecute, premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany, vorbea despre majorarea salariilor cu 50% în 2002. A fost un moment cheie, care a marcat intrarea în derapaj a economiei Ungariei. Suntem la şase ani de atunci şi economia Ungariei nu şi-a mai revenit", a menţionat Tăriceanu, care a adăugat că şi în Ungaria a fost vorba de o măsură luată într-o perioadă electorală.

Ungaria a traversat o perioadă tulbure, după ce măsurile populiste ale guvernului socialist, luate înainte de alegeri au lărgit deficitul bugetar până la un record absolut în UE, de aproape 10% din PIB, ceea ce a atras furia Bruxelles-ului, care a obligat Ungaria la un plan de austeritate cu reduceri de cheltuieli şi măriri de impozite.

Măsurile au topit creşterea economică a ţării, care a rămas sub 2%, şi a accelerat inflaţia până la peste 9% la un moment dat.

"Trebuie să ţinem cont de realităţile economice şi de sustenabilitate, altfel măsurile se vor întoarce împotriva puterii de cumpărare. Românii vor primi un teanc de hârtii. Cu inflaţie mare şi o căciulă de bani nu poţi cumpăra nimic", a declarat Tăriceanu.

El a făcut referire la perioada în care România avea o inflaţie de două cifre şi a amintit că, din august, inflaţia a revenit pe o tendinţă descendentă, avertizând în acelaşi timp că trebuie evitată situaţia în care, prin măsuri iresponsabile, România se poate întoarce la condiţiile de acum câţiva ani.

Reacţia guvernamentală are loc în contextul în care Parlamentul a deschis o adevărată cutie a Pandorei prin majorarea lefurilor din învăţământ cu 50%, deoarece ceilalţi bugetari au ameninţat că intră în grevă generală dacă nu primesc şi ei măriri similare.

Guvernul mărise, deja, salarii şi pensii în avans.

Miercuri, un oficial din banca centrală făcea un tablou sumbru al situaţiei după majorarea salariilor din învăţământ cu 50%.

"Deficitul bugetar nu mai poate fi menţinut sub pragul de 3% din PIB în acest an dacă salariile profesorilor vor creşte de la 1 octombrie cu 50%, iar presiunea pusă pe inflaţie anul viitor va fi foarte mare. Efectele creşterilor salariale se vor vedea în 2009, când ţinta de inflaţie stabilită de BNR va fi depăşită", declara oficialul, pentru NewsIn.