Taxa fast-food, o premieră în UE

"Taxa pe alimente ( de tip fast-food - n.r.) ar fi o premieră în ţările Uniunii Europene, iar consecinţa va fi că producătorii şi distribuitorii vor fi nevoiţi să crească preţurile, iar această creştere de preţuri se va regăsi în bugetele diminuate ale românilor. Ministerul Sănătăţii ar trebui să recunoască că nu este vorba de o taxă pentru sănătatea populaţiei, ci de o nouă modalitate de a mai creşte bugetul şi de a pune biruri pe populaţie, în mod indirect, prin alimentele pe care le consumă", a declarat Buşoi, citat de Mediafax.

Buşoi a precizat că impunerea acestei taxe va afecta un segment larg de populaţie, indiferent de stilul de viaţă, deoarece pe listă se află o varietate mare de alimente.

"Aşa numită taxă pe fast - food este de fapt taxa pe alimente, pentru că intenţia Ministerului Sănătăţii este de a taxa o mare varietate de alimente. În plus, impunerea unei taxe discriminatorii este incorectă pentru că o astfel de taxă penalizează pe toată lumea, indiferent de stilul de viaţă şi de obiceiurile de consum alimentar. Ministerul Sănătăţii trebuie să renunţe la această iniţiativă", a afirmat Buşoi.

Europarlamentarul PNL a adăugat că această taxă îi va afecta cel mai mult pe cei cu venituri mici, deoarece aceştia consumă alimentele "cele mai nesănătoase".

Adrian Streinu Cercel a declarat, joi, că lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma şi apa minerală.

Reprezentanţii patronatelor au anunţat, luni, că introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea, în medie, cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară.