Teorii behavioriste şi ambientale, dar şi studii ale politicilor monetare, în cursa pentru Nobel

Potrivit predicţiilor făcute de analiza Thomas Reuters, primii posibili laureaţi în economie sunt Ernst Fehr, profesor şi director al Institutului de Cercetări Empirice în Economie la Universitatea din Zurich şi Matthew J. Rabin, de la departamentul de economie de la Universitatea din Berkeley, pentru contribuţiile lor în domeniul economiei behavioriste, incluzând aici probleme ca preferinţe de consum, cooperare şi echitate. Fehr, unul dintre cei mai cunoscuţi economişti, este constant preocupat de teme ca echitatea şi reciprocitatea socială, dar este cunoscut şi pentru contribuţiile la neuroeconomie, care dezvoltă domeniile finanţelor behavioriste şi al economiilor experimentale.

William D. Nordhaus, de la Universitatea Yale şi Martin L. Weitzman, de la Harvard University sunt cotaţi cu şanse la Nobelul pentru economie, pentru cercetările făcute în economiile ambientale, abordând în special schimbările climatice. Tradiţionala analiză cost-beneficiu aplicată de aceştia vizează reducerea încălzirii globale versus beneficiile încetinirii schimbărilor climatice.

John B. Taylor, precum şi Jordi Gali, director al Centrului pentru Cercetarea Economiilor Internaţionale de la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, alături de Mark L. Gertler de la Universitatea din New York sunt cotaţi de Thomas Reuters pentru cercetările asupra politicilor monetare. Jordi Gali este unul dintre reprezentanţii macroeconomiei care se inspiră din teoria lui Keynes, unul dintre promotorii regulilor în politica monetară.

Metodologia utilizată de Thomson Reuters în predicţiile pentru Nobel constă în corelarea unei statistici privind referirile din literatura de specialitate la teoriile cercetătorilor cu importanţa descoperirilor făcute de fiecare om de ştiinţă.

Premiile Nobel se acordă din 1901, pentru fizică, chimie, psihologie sau medicină, literatură şi pace. Luni, 5 octombrie, Academia Suedeză va anunţa laureatul Nobel pentru fizică.

În 2008, laureatul Nobel pentru economie a fost Paul Krugman, de la Universitatea Princeton, acesta fiind recompensat pentru "modelele de comerţ şi localizarea activităţii economice". Krugman a pus la punct o nouă teorie a comerţului internaţional,ce integrează analizele disparate referitoare la schimburile comerciale şi geografia economică.

Între prima sa ediţie, în 1969, şi 2007, 40 cetăţeni americani au luat premiul Nobel pentru economie, dintr-un total de 58 laureaţi, adică 69%.

Laureaţii vor primi personal premiul de la regele Suediei la 10 decembrie - o medalie de aur, o diplomă şi un cec de zece milioane de coroane suedeze (1,03 milioane de euro).