Nu a fost curios să-l deschidă în aprilie 1990, atunci când Gheorghe Diaconescu, fost procuror adjunct al RSR, a plecat de la conducerea Direcţiei Parchetelor Militare şi i-a predat cheia, menţionând că înăuntru se găsesc câteva „hârtii fără importanţă”. Era ocupat până peste cap cu anchetele de la Timişoara şi abia când a vrut să pună înăuntru nişte dosare, pentru că nu mai avea loc de ele prin birou, şi l-a deschis, a găsit-o. Nu i-a venit să-şi creadă ochilor. Absolut justificat.   Documentul reprezintă una dintre cele mai importante mărturii, dacă nu cea mai importantă, a existenței, în carne și oase, a „teroriștilor”. ”Analizând modul în care au început şi s-au desfăşurat acţiunile teroriste în Capitală, pe baza acelor date şi informaţii ce le-am avut la dispoziţie, consider că acestea ar fi putut fi executate de:  1) Elementele din Direcţia a V-a, USLA, CTS şi din alte unităţi de Securitate, inclusiv speciale”, scrie insusi Iulian Vlad.   Articolul integral în REVISTA 22.