The Economist: Ar trebui să ne îngrijoreze superputerile lui Elon Musk

Odată cu o mare putere tehnologică vine și o mare responsabilitate politică, notează The Economist.

Ca șef al Tesla, cel mai valoros producător de mașini din lume, și al SpaceX, a doua cea mai valoroasă companie „unicorn” din lume, Elon Musk este o legendă în afaceri. Ca talentat specialist în tehnologie, cu aerul său de suportabilă dar nepotrivită adolescență, are mai mult decât un iz de benzi desenate. Când se vorbește despre el ca inspirație pentru Tony Stark, din filmele „Iron Man” și „Avengers”, nu se întâmplă asta doar pentru că și el este un egoist fabulos de bogat, adesea iritant, cu un complex de salvator. Ci pentru că are toată intenția de a folosi capabilitățile tehnologice remarcabile, aflate sub controlul său, pentru a schimba cursul viitor al istoriei.

Stark a vrut să pună în jurul lumii un costum de armură inteligență artificială. Musk dorește să ajute la stabilizarea climei (de unde se și concentrează pe mașinile electrice) și să stabilească un avanpost al civilizației pe Marte (de unde și rachetele, dintre care una a trimis patru astronauți la Stația Spațială Internațională, pe 5 octombrie). Pentru a ajuta la finanțarea demersului care vizează Marte, SpaceX a lansat Starlink, o constelație uriașă de sateliți care oferă acces la internet utilizatorilor izolați. Între timp, Musk a spus, pe 3 octombrie, că va cumpăra, la urma urmei, Twitter, o platformă de socializare – o mutare pe care o descrie drept o apărare a libertății de exprimare care menține civilizația.

Având în vedere dorința lui Musk de a schimba viitorul, nu este deloc surprinzător să-l vedem folosind puterile pe care le dobândește pentru a interveni și în prezent. După invadarea Ucrainei, SpaceX a trimis terminale Starlink și a pornit acoperirea prin satelit. Ucraina și-a exprimat recunoștința pentru această intervenție, care i-a ajutat orașele să restabilească serviciile publice vitale, iar trupele să câștige pe câmpul de luptă. Dar a fost mai puțin încântată atunci când Musk a apelat la Twitter, săptămâna aceasta, pentru a sugera un „plan de pace” care să ofere Crimeea Rusiei și, eventual, și alte teritorii ocupate. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a întrebat pe cei 6,7 milioane de urmăritori ai săi dacă preferă un domn Musk pro-ucrainean sau unul pro-Rusia – un memento, dacă mai era nevoie, asupra influenței Twitter în modelarea percepțiilor globale despre război.

Faptul că Musk poate, într-o singură săptămână, să intre într-o discuție pe Twitter cu președintele Ucrainei, într-un forum de discuții online pe care tocmai a acceptat să-l cumpere, trimițând totodată oameni pe orbită, demonstrează cât de multă influență geopolitică i-au conferit superputerile sale tehnologice în creștere. Ar trebui să reprezinte un motiv de admirație sau îngrijorare?

În sine, gândurile politice ale lui Musk, exprimate pe Twitter, contează puțin. Dar având în vedere rolul important al platformei în lumea intensă a politicii, deciziile sale cu privire la Twitter în sine (cum ar fi dacă va restabili accesul lui Donald Trump), vor conta mult mai mult. La fel și deciziile legate de Starlink. Indiferent de politica ta, este îngrijorător faptul că un om poate alege dacă să extindă accesul la internet, oriunde pe Pământ, poate decide cine îl poate folosi și îl poate opri după bunul plac.

Nu există niciun dosar comercial împotriva acumulării de putere a lui Musk. Starlink nu este un monopol; nici afacerea de lansare de sateliți a SpaceX (deși în prezent este singura opțiune a Occidentului pentru lansarea astronauților pe orbită); nici Twitter. Dar toate trei au o importanță globală și lucrurile așa vor rămâne pentru ceva vreme.

Încercarea lui Stark de a pune armuri în jurul Pământului a dus aproape la distrugerea acestuia; miliardarul pedepsit a acceptat ulterior supravegherea ONU. Musk pare puțin probabil să urmeze exemplul. Fanii benzilor desenate trebuie să spere, în schimb, că el ia în serios înțelepciunea împărtășită lui Peter Parker, alias Spider-Man: „Cu o mare putere vine și o mare responsabilitate”. După cum a observat Robert Caro, ca răspuns la faimosul dicton al lui Lord Acton, poate că puterea nu corupe întotdeauna, dar revelează. Ceea ce revelează puterea lui Musk va fi examinat cu atenție.