The Economist: E vremea ca România să preia controlul asupra nesfârşitelor probleme cu corupţia

Anchetarea judecătorilor corupţi nu este niciodată o chestiune uşoară. Dar, la presiunea Uniunii Europene, România a lansat o nouă serie de anchete care-i vizează pe magistraţi şi alte oficialităţi publice, scrie sursa citată, care avertizează: 'Nu vă aşteptaţi la rezultate rapide'. Publicaţia aminteşte că, recent, procurorii au percheziţionat o vilă aflată în proprietatea lui Corneliu Bîrsan, judecător român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Pe aceştia nu-i interesa Corneliu Bîrsan, ci soţia acestuia, Gabriela, preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dna Bîrsan este acuzată că a primit bijuterii, o excursie în Indonezia şi dreptul ca fiul ei să folosească gratuit un apartament situat în Paris în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare.

S-ar putea ca acest caz să nu ducă nicăieri, scrie The Economist. Corneliu Bîrsan a invocat imunitatea diplomatică de care se bucură atât el în calitate de judecător la CEDO, cât şi membrii familiei sale. La rândul ei, CEDO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la acţiunile procurorilor români. Separat, Gabriela Bîrsan a solicitat anularea avizului de percheziţie, invocând vicii de procedură - aşa cum au procedat toţi politicienii importanţi şi mai puţin importanţi din România care s-au confruntat cu acuzaţii de corupţie, notează sursa citată.

Majoritatea cazurilor grave de corupţie din România sunt amânate ani la rând, adesea din motive neîntemeiate. Decebal Traian Remeş, fost ministru al agriculturii, a fost trimis în judecată în 2008 în dosarul 'Caltaboşul', fiind acuzat de trafic de influenţă. Însă cazul său trenează în ritmul melcului, după doi ani de tergiversări procedurale. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul lui Adrian Năstase, fost premier al României, acuzat de mai multe fapte de corupţie, menţionează sursa citată.

Cu câteva săptămâni în urmă, eşecul României de a ţine sub control corupţia a costat ţara aderarea la spaţiul Schengen. Nimic nu se va schimba pe acest front, declară oficialităţi din ţări sceptice precum Finlanda şi Olanda, până când România - dar şi ţara vecină, Bulgaria, în tandem cu care a aderat la UE, în 2007 - nu-şi va face ordine în propria ogradă.

Totodată, cultura şpăgii le complică viaţa oamenilor de afaceri din România. Săptămâna trecută, Steven van Groningen, şeful Raiffeisen Bank Romania, s-a plâns că mediul de afaceri este 'prea corupt', ceea ce afectează investiţiile, dar şi reputaţia ţării pe plan internaţional.