Ţinta de inflaţie BCE ar putea fi ratată

Economiştii susţin că incapacitatea de a menţine inflaţia sub pragul de 2% nu este determinată de incompetenţă, cât de ambiţia prea mare de a stabili o asemenea limită. Banca Centrală Europeană ar trebui să adopte un sistem mai flexibil, iar ratarea ţintei pune la încercare credibilitarea băncii, spun analiştii.

BCE a stabilit iniţial ţinta de inflaţie la o medie anuală de sub 2%, iar pentru început a fost mulţumită cu niveluri ale preţurilor de consum între 1% şi 2%. Dar banca a adoptat, în mai 2003, un prag mai strict, în apropiere de 2%, în contextul riscurilor privind o deflaţie. Totuşi, în ultimii zece ani, inflaţia medie anuală din zona euro s-a încadrat între 2,1% şi 2,2%, iar ultima dată când aceasta a fost sub 2% a fost în 1999.

Potrivit unor estimări ale BCE, inflaţia ar putea atinge un maxim al ultimilor 15 ani, de 2,9% în 2008 şi 2,1% în 2009. Şi alte bănci centrale importante încearcă să rezolve problema unor presiuni inflaţioniste fără precedent, cauzate de preţurile crescute pentru alimente şi energie. În ultimii 15 ani, inflaţia la nivel mondial s-a redus de la nivele de peste 35% la rate cu o singură cifră, în contextul consolidării relaţiilor economice globale.

Forţa de muncă ieftină de pe pieţele emergente a susţinut scăderea preţurilor şi a salariilor şi a intensificat concurenţa. Acest lucru a condus la inovaţie şi la majorarea producţiei. Totuşi, în prezent, avansul rapid al economiilor statelor în curs de dezvoltare determină creşterea cererii pentru energie şi alimente şi influenţează cotaţia petrolului, care a depăşit nivelul record de 110 dolari pe baril.

Acest lucru înseamnă că ţinta de 2% stabilită de BCE ar putea fi nerealistă într-un mediu influenţat de presiuni globale. Mai mult, nu există un acord la nivel mondial între bănci centrale pentru că interesele naţionale au prioritate. În timp ce Rezerva Federală Americană, Banca Canadei şi Banca Angliei au redus ratele dobânzii, BCE este singura care a menţinut nivelul acesteia constant, la 4%, în conformitate cu previziunile analiştilor, întrucât riscurile privind amplificarea inflaţiei sunt considerate de reprezentanţii instituţiei mai mari decât cele legate de încetinirea creşterii economice.

Pe de altă parte, astăzi este aşteptat un discurs al şefului departamentului european al Fondului Monetar Internaţional, Michael Deppler, după conferinţa pe probleme de reforme structurale în Europa, în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Potrivit lui Deppler, performanţa economică a ţărilor din Europa rămâne "foarte mult sub potenţialul real". De la începutul anului 2000, datorită reformelor, "forţa de muncă a fost susţinută, rata şomajului a scăzut la niveluri mai puţin inacceptabile, iar dezechilibrele bugetare au fost reduse".