Deputatul Titu Gheorghiof a demisionat din Biroul permanent al PNL, nu şi din partid şi îşi păstrează postul de parlamentar, a anunţat Călin Popescu Tăriceanu. Liderul PNL a anunţat că Titu Gheorghiof a demisionat din conducerea liberalilor, conform rezoluţiei de la Constanţa a Delegaţiei permanente a liberalilor. Motivele pentru care Gheorghiof nu a fost exclus din partid şi nici nu i s-a retras sprijinul politic - aşa cum ameninţau mai mulţi membri ai conducerii partidului - au fost prezentate de Varujan Vosganian, anume că omul, deşi are angajament de colaborare cu Securitatea, a fost deţinut politic pe vremea regimului comunist. Gheorghiof rămâne astfel deputat PNL, după ce a fost nominalizat în ultimul an şi ca posibil ministru, după ce a fost şi în conducerea centrală, ca şi în cea a comisiei parlamentare de control al SRI.
Ghrorghiof are angajament cu Securitatea şi note informative şi, iniţial, a fost considerat de către CNSAS colaborator ca poliţie politică a regimului comunist. Ulterior, el a făcut contestaţie, iar CNSAS s-a răzgândit, anunţând că nu a mai făcut poliţie politică. CNSAS a hotărât într-o şedinţă de la sfârşitul lunii iulie că deputatul liberal nu a făcut poliţie politică, deşi existau indicii că acesta ar fi colaborat cu Securitatea, au declarat, la vremea respectivă, pentru NewsIn surse din Colegiu. Conform unor membri ai Colegiului, Gheorghiof ar intra într-o categorie intermediară ce încă nu este prevăzută de legea deconspirării Securităţii, adică chiar dacă avea un angajament cu aceasta, semnat în timpul închisorii, notele pe care le-a dat liberalul erau nesemnificative şi nu au prejudiciat în niciun fel persoanele la care făcea referire. De altfel, de aproape o lună şi jumătate, membrii Colegiului duc o campanie intensă în favoarea modificării legii, astfel încât să fie introdusă o nouă categorie, adică cei care au colaborat cu Securitatea sub diverse forme, dar acţiunile lor nu intră în categoria poliţie politică. Este cazul lui Titu Gheorghiof, a minorilor care au semnat angajamente cu Securitatea, şi după unii membrii din Colegiu, cazul lui Dan Voiculescu sau chiar al judecătoarei Florica Bejinaru, care a primit recent o confirmare că nu a făcut poliţie politică. Conform surselor din CNSAS, în decizia asupra cazului Gheorghiof, a punctat decisiv faptul că angajamentul a fost semnat în închisoare, deci s-a considerat că a fost asumat sub presiune. În plus, notele informative nu descriau atitudini adverse faţă de regimul comunist, ci fapte banale din viaţa celor pe care Gheorghiof trebuia să-i urmărească. Titu Gheorghiof fusese audiat de CNSAS în urmă în iulie.
Reprezentanţii Colegiului au recunoscut atunci că a fost o audiere în toată regula, în care s-au studiat documente şi s-au pus întrebări. Conform procedurilor CNSAS, la audieri participă de regulă cei suspectaţi că au colaborat cu Securitatea, în vederea luării unei decizii privind deconspirarea. Gheorghiof a venit însă cu altă versiune. 'Am dosarul meu de Securitate. Am fost condamnat politic şi urmărit', a declarat deputatul Titu Gheorghiof, la ieşirea din sediul CNSAS. El a precizat că unul din cei mai buni prieteni ai săi l-a denunţat la Securitate şi s-a arătat dezamăgit că, după ce a făcut trei ani de puşcărie politică, află că 'îl toarnă prietenii'. Titu Gheorghiof a negat că ar fi colaborat cu fosta Securitate atât în închisoare, cât şi după ce a fost eliberat. 'Sunt prea multe lucruri care trebuie clarificate', şi-a explicat Gheorghiof prezenţa la sediul CNSAS, după ce le-a promis jurnaliştilor că le va relata pe larg, cu altă ocazie, tot ce s-a petrecut în timpul audierilor la CNSAS. Deputatul PNL Titu Gheorghiof a fost prima nominalizare a liberalilor pentru funcţia de ministru pentru relaţia cu parlamentul, după ce Bogdan Olteanu a devenit preşedinte al Camerei Deputaţilor. Gheorghiof a renunţat la funcţia de secretar al Camerei, în urma promisiunilor că va fi numit ministru. Ulterior, Gheorghiof a refuzat postul guvernamental, sub ameninţarea că îi va fi publicat dosarul de informator al Securităţii, după cum a speculat presa centrală. De asemenea, presa a relatat că însuşi preşedintele Traian Băsescu i-ar fi atras atenţia liberalului că nu poate deveni ministru, în aceste condiţii. Gheorghiof a fost două legilsaturi la rând membru al comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul activităţii SRI.
