O alianţă strict militară versus una aproape globală, capabilă să menţină pacea şi securitatea. Două feţe ale aceleiaşi organizaţii: NATO în timpul Războiului Rece şi acum. Paralela facută de şeful statului în faţa tinerilor atlantişti a fost susţinută cu exemple ale deciziilor luate la Summit-ul de la Bucureşti.

Balcanii? În opinia preşedintelui Traian Băsescu, regiunea a primit o întărire a relaţiei cu NATO, fapt ce o plasează în anticamera planului de acţiuni, în vederea integrării.

Serbia? O ţară cu care Alianţa va menţine dialogul, până în momentul în care va fi decisă să intre în NATO.

În concluzie, le-a spus Băsescu tinerilor atlantişti, ceea ce s-a întâmplat cu statele din Balcani arată că NATO nu este doar o alianţă militară, ci şi una cu viziune politică. Acelaşi summit a validat, în opinia preşedintelui, importanţa strategică a Mării Negre şi a luat o decizie care pune la adapost statele europene: extinderea scutului antirachetă.

Şi, nu în ultimul rând, Băsescu a dat exemplul Macedoniei, care demonstrează că sunt egal respectate şi punctul de vedere al unei ţări mari, şi cel al uneia mici. Toate statele mari au susţinut aderarea Macedoniei.

Cu toate acestea, mecanismul Alianţei a arătat că un stat care are interesele lezate poate spune nu. Astfel, posibilitatea de exprimare, extinderea aproape globală a unei structuri care ţine la valori şi se erijează în protectoarea intereselor cetăţenilor face din Alianţa Nord-Atlantică o entitate total diferită de structura care, în urmă cu mulţi ani, avea drept scop doar protecţia militarilor.

Preşedintele a făcut aceste declaraţii la Summitul Tinerilor Atlantişti care s-a desfasurat la Bucureşti în paralel cu summitul NATO şi a reunit aproximativ 120 de tineri, viitori specialişti în domeniul securităţii internaţionale.