"E foarte greu de dat un răspuns la devansarea alegerilor prezidenţiale. Nu am o opţiune. Eu le-am propus devansarea nu două luni, cu doi ani. Amintiţi-vă acea scrisoare ruptă.(...) Propunerea trebuie să aibă sustenabilitate politică. Preşedinţii nu pot abdica", a declarat Băsescu.
Preşedintele a amintit că anul trecut Curtea Constituţională a respins comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, deoarece sunt de alt tip.
"Nicio curte constituţională din Europa nu va accepta comasarea a două tipuri de alegeri. Sunt de acord cu comasarea, aşa cum am avut înainte, alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Aş îmbrăţişa şi mâine această propunere. Cred că singura variantă a fost cea care a mai funcţionat: alegeri parlamentare cu cele prezidenţiale. Mâine îmi depun mandatul alături de 588 de parlamentari. Ca să facem singura combinaţie posibilă şi la care avem precedent. Sigur, poţi să combini un tip de alegeri cu un referendum", a spus şeful statului.
Traian Băsescu a precizat, răspunzând unbei întrebări, că premierul Victor Ponta nu a încălcat protocolul încheiat. "Nu el a adus în spaţiul public această discuţie. Eu nu am protocol cu domnii Antonescu sau Zgonea", a spus Băsescu.
În ce priveşte devansarea alegerilor, Băsescu a spus că, de comun acord, se poate stabili demisia simultană a preşedintelui şi Parlamentului, dar asta după ce Constituţia e revizuită conform rezultatelor referendumului din 2009, respectiv reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la Parlament unicameral.
În acelaşi timp, Băsescu a spus că trebuie introdus votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate. "Răspund la acest subiect pentru că a devenim temă principală, deşi nu a fost. Am spus că nu am un răspuns definitiv, aşa cum nu am nici acum. Am spus că nu ne mai putem imagina alegeri şi referendumul fără să luăm în considerare cele trei milioane de români din străinătate. Trebuie să introducem votul prin corespondenţă", a afirmat preşedintele.
În ce priveşte pragul la referendum, şeful statului a spus că ar fi de acord cu reducerea lui. "Poate o fi solutie eliminarea pragului la referendum. Se poate să fie un prag de 30%. Dar să fie un prag curat. Să creezi condiţii ca cele trei milioane de români din străinătate să voteze prin corespondenţă. Să materializăm ce scrie în Constituţie: ce condiţii fac, când trei milioane parcurg sute de km până la secţia de votare, iar noi, aici, de multe ori nu ne ducem 100 de metri până la secţia de vot", a mai spus Băsescu.
DECLARAŢII TRAIAN BĂSESCU:
Am constatat că sunt foarte multe lucruri pe raportul MCV, care erau în mâna politicienilor să fie rezolvate.
Vreau să fie foarte clar că targetul nu era MCV, cât Schengenul. În mai vor fi discutate România şi Bulgaria.
În acest context am ridicat câteva probleme: a votului pentru domnul deputat Stan şi pentru domnii miniştri Borbely şi Dobre.
De asemenea, constatând că sunt dezbateri serioase şi frământări, în discuţia cu cei trei parteneri, am rugat ca în cursul zilei de luni să fie validaţi de Parlament cei care au fost validaţi şi trebuiau să devină membri plini.
În decembrie am întors la Parlament unele măsuri care degrevau instanţele şi Codul de Procedură Civilă, care iniţial era programat să intre la 1 iulie 2012, după care am cerut un nou termen, 1 februarie 2013.
I-am rugat pe şefii celor două Camere să programeze votul pentru legea care degreva instanţele. Votul final s-a dat la Camera Deputaţilor, deşi camera decizională era Senatul. Pentru a evita contestarea, am retrimis-o Senatului.
Era şi varianta unei ordonanţe de urgenţă care să amâne din nou Codul Civil, dar era extrem de neplăcută în faţa Comisiei (Europene, n.r.).
Am invocat şi găsirea unei soluţii de desemnare a procurorilor la Parchetul General şi DNA.
Acestea au fost problemele pe care eu le-am ridicat şi pentru care am dorit întâlnirea.
Al doilea set de probleme vizau securitatea naţională, pentru a preveni ca oameni fără bune intenţii să staţioneze pe teritoriul ţării. Vom discuta această chestiune în prima şedinţă CSAT.
Din punctul meu de vedere, acestea au fost punctele întâlnirii cu cei trei demnitari. Dânşii au optat să ne întâlnim la Parlament.
Toate problemele pe care le-am ridicat sunt în mâna politicienilor. Ştiu două ţari care urmăresc foarte atent aceste teme.
E foarte greu de dat un răspuns la devansarea alegerilor prezidenţiale. Nu am o opţiune. Eu le-am propus devansarea acum două luni, cu doi ani. Amintiţi-vă acea scrisoare ruptă.
Propunerea trebuie sa aibă sustenabilitate politică. Preşedinţii nu pot abdica.
Anul trecut Curtea Constituţională a respins comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare.
Nicio curte constituţională din Europa nu va accepta comasarea a două tipuri de alegeri. Sunt de acord cu comasarea, aşa cum am avut înainte, alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Aş îmbrăţişa şi mâine această propunere.
Cred că singura variantă a fost cea care a mai funcţionat: alegeri parlamentare cu cele prezidenţiale. Mâine îmi depun mandatul alături de 588 de parlamentari. Ca să facem singura combinaţie posibilă şi la care avem precedent.
Sigur, poţi să combini un tip de alegeri cu un referendum. Îmi e greu să cred că Curtea Constituţională va accepta aşa ceva.
Ar trebui să fie şi eu de acord cu reducerea numărului de parlamentari şi Parlament unicameral.
Victor Ponta nu a încălcat protocolul, pentru că el nu a adus în spaţiul public această discuţie. Eu nu am protocol cu domnii Antonescu sau Zgonea.
De comun acord putem stabili demisia simultană a preşedintelui şi Parlamentului, după ce revizuim Constituţia şi adoptăm exigenţele referendumului din 2009.
Nu ne mai putem imagina alegeri şi referendumul fără să luăm în considerare cele trei milioane de români din străinătate. Trebuie să introducem votul prin corespondenţă.
Avem şi varianta mandatului meu, cu condiţia demisiei parlamentarilor şi facem alegeri simultane, în acord cu o Constituţie revizuită.
Poate o fi o soluţie eliminarea pragului la referendum. Se poate să fie un prag de 30%. Dar să fie un prag curat. Să creezi condiţii ca cele trei milioane de români din străinătate să voteze prin corespondenţă. Să materializăm ce scrie în Constituţie: ce condiţii fac când trei milioane parcurg sute de km până la secţia de votare, iar noi, aici, de multe ori nu ne ducem 100 de m până la secţia de votare.
Transmit condoleanţe familiilor celor doi români care au murit în Algeria. Îi felicit pe cei trei care au reuşit să scape.
Aceste firme mari care îi angajează trebuie să garanteze securitatea cetăţenilor care lucrează pentru ei.
Aici nu era nimic de făcut. Nu trebuie comparată situaţia din Algeria cu Irakul din 2005. În Irak era altceva, aveam armată pe teritoriul Irakului, aveam trei secţii secrete... Am putut trimite o echipă. Aici nu puteam decât să procesăm ce ne dădeau alţii. Mai mult n-aş comenta. Aici statul român nu a avut ocazia de intervenţie directă.
Vreau să văd la Parchetul General şi la DNA procurori care au performanţe. Transparenţa nu înseamnă sa faci analiza procurorilor cu televiziunea. Să dai potenţialilor candidaţi sentimentul că nu se va opta pentru oameni uşor de manipulat, ci că se va opta pentru procurori care au avut dosare grele şi pe care le-au rezolvat, fără mama, fără tata.
N-am discutat despre FMI şi nici nu mă voi întâlni cu FMI, pentru că am vrut să las Guvernului deplină libertate, să poată discuta reducerea TVA. Cred că Guvernul e încordat pe reducerea CAS. Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forţa şi capacitatea lui impozitul regresiv. Reducerea impozitelor la 12% şi 8% pentru populaţia cea mai săracă. Eu aş vrea să nu existe niciun dubiu, să rezolve problema Oltchim. Mă aştept să angajeze 2.500 de oameni aşa cum au spus.
La marile companii se duc banii. Trebuie management privat, nu oameni numiţi politic. Aşa cum face Guvernul actual. Aşa au făcut şi cele trecute. CFR Marfă a fost respins la privatizare pentru că se făcea cu strigare. Eu văd aici un investitor strategic, o companie care să ridice valoarea CFR Marfă.
Vom fi solidari cu Franţa în ce priveşte Mali, dar dacă cineva ne vede că trimitem trupe luptătoare, se înşală. Putem trimite instructori pentru armata statului Mali, dar în niciun caz trupe pe pământ. Dacă au nevoie, am avem în stocuri armament de infantarie, dar nu văd cum am putea să ne angajăm cu trupe luptătoare pe teritoriul statului Mali.



