Trăim cea mai profundă criză energetică din ultimii 30 de ani

Lipsa investițiilor în capacități de producție energie electrică din ultimii ani a transformat România dintr-o țară net exportatoare de curent electric într-una importatoare. De exemplu, la un consum de electricitate de 9.000-9.500 MW în urmă cu câțiva ani, țara noastră dispunea de o capacitate de generare în jur de 11.000 MW, în toiul iernii. Avea astfel posibilitatea să vândă peste graniță 1.000 MW. Astăzi, 16 ianuarie, capacitatea de generare este cu 3.000 MW mai mică și din acest motiv trebuie să importăm maxim cât ne poate permite rețeaua transfrontalieră. Este cea mai profundă criză energetică din ultimii 30 de ani.

Conform datelor prezentate de Transelectrica și preluate de Agerpres, consumul naţional de energie electrică a ajuns joi dimineaţa la cele mai mari niveluri din această iarnă, depăşind 9.300 de MW, în timp ce importurile se apropie de capacitatea maximă a reţelei. Consumul cel mai mare a fost atins la ora 9:50, ajungând la 9.335 MW, iar importurile de electricitate se ridicau la 1.816 MW. Consumul de electricitate într-o zi normală de iarnă este între 8.000 şi 9.000 de MW. Recordul maxim este de 9.975 de MW, atins în ianuarie 2017. În ceea ce priveşte nivelul importurilor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara într-un interviu acordat Agerpres la mijlocul lunii decembrie, ca România are o capacitate maximă de import de electricitate de 2.100 - 2.200 de MW.

În urmă cu un an, un fost oficial al Ministerului Energiei, a constatat că lipsesc 8.000 de MW din sistemul energetic. Multă vreme autoritățile române s-au îmbătat cu apă rece în sensul că dețin capacități de producție energie electrică de 24.000 MW, din care 20.000 MW ar fi disponibili, la un consum care poate urca până la 9.000 MW pe timp de iarnă. În fapt, nu sunt mai mult de 11.000 MW, și aceia cu mari semne de întrebare. În centralele termoelectrice care ard cărbune sunt maxim 4.000 MW, pe hidro maxim 2.000 MW, însă multe lacuri de acumulare sunt colmatate iar unele diguri fisurate. La Cernavodă avem 1.400 MW, dar unul dintre reactoare, de 700 MW va fi oprit pentru retehnologizare până în 2026. Energia eoliană este dependentă de vânt iar cea solară este încă prea mică.

Investițiile în producția de curent bat pasul pe loc. În afară de Romgaz, care ridică o centrală de 400 MW la Iernut, care ar fi trebuit să fie gata în februarie 2020, dar termenul s-a prelungit, nu se mai face nimic. Investițiile în energia eoliană s-au oprit și ele din cauză că statul român nu mai încurajează prin subvenții atât de mult ca în anii trecuți. Ultima mare realizare a energeticii românești vine din mediul privat și anume centrala OMV Petrom de 860 MW de la Brazi.