Curtea de Conturi Europeană a identificat trei cazuri din România în care autoritățile au încălcat regulile privind achizițiile publice în proiecte finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), instrumentul european prin care este finanțat PNRR. Problemele vizează modul în care au fost organizate și atribuite contractele, însă raportul nu oferă, în secțiunea respectivă, detalii despre contractele în cauză, valorile acestora sau eventualele prejudicii.
Constatările apar în raportul anual al Curții de Conturi Europene privind exercițiul financiar 2025 și nu reprezintă o concluzie potrivit căreia întregul PNRR al României ar fi afectat sau că fondurile europene ar trebui restituite.
Trei proceduri de achiziție, trei probleme
Prima situație identificată de auditori se referă la neîmpărțirea unui contract în loturi. Autoritatea contractantă nu a justificat decizia de a atribui contractul fără să îl împartă în mai multe loturi.
Împărțirea contractelor în loturi poate facilita accesul unui număr mai mare de firme la procedurile de achiziție, inclusiv al întreprinderilor mici și mijlocii. Atunci când o autoritate decide să nu recurgă la această variantă, legislația europeană prevede condiții în care alegerea trebuie justificată.
A doua problemă constatată în România privește folosirea nelegală a unei proceduri simplificate. Auditorii au constatat, de asemenea, că anunțul de participare nu a fost publicat în mod corespunzător.
Publicitatea este o componentă esențială a unei achiziții publice, deoarece permite firmelor eligibile să afle despre contract și să participe la competiție. O publicitate insuficientă poate limita numărul operatorilor economici care au posibilitatea de a depune oferte.
În al treilea caz, o autoritate română a recurs nelegal la o procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Această procedură este una restrictivă și poate fi utilizată numai în situațiile și condițiile prevăzute de legislația privind achizițiile publice.
Raportul nu indică valoarea contractelor
Un element important este că raportul Curții de Conturi Europene nu identifică, în secțiunea referitoare la aceste trei cazuri, autoritățile contractante, proiectele, firmele câștigătoare sau valoarea contractelor.
De asemenea, documentul nu cuantifică un prejudiciu financiar asociat celor trei situații.
Prin urmare, constatările permit concluzia că au existat încălcări ale regulilor de achiziții publice în trei proceduri verificate, dar nu susțin acuzații privind existența unei fraude, a unui act de corupție sau a unui anumit prejudiciu financiar.
O neregulă într-o achiziție nu înseamnă automat pierderea banilor din PNRR
Distincția este importantă și pentru modul în care funcționează Mecanismul de redresare și reziliență. Plățile către statele membre sunt legate în principal de îndeplinirea jaloanelor și țintelor stabilite în planurile naționale.
Respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat trebuie asigurată la nivelul proiectelor, însă existența unei nereguli într-o procedură de achiziție nu înseamnă automat că o tranșă PNRR plătită României este nelegală sau că întregul proiect trebuie considerat neeligibil.
În cazul României, raportul menționează separat verificarea unor jaloane și ținte. Cele două tipuri de controale urmăresc aspecte diferite: unul verifică îndeplinirea condițiilor pentru plata fondurilor, iar celălalt analizează modul în care au fost respectate regulile aplicabile proiectelor finanțate.
Problemele de achiziții sunt mai larg răspândite
Cele trei cazuri din România fac parte dintr-un audit mai amplu privind cheltuielile Mecanismului de redresare și reziliență în 2025.
Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că nerespectarea regulilor privind achizițiile publice reprezintă o problemă recurentă în utilizarea fondurilor europene și subliniază importanța unor sisteme de control eficiente, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Comisiei Europene.
În 2025, Comisia a evaluat 37 de cereri de plată, care au acoperit 1.174 de jaloane și ținte, și a efectuat plăți de 87,3 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi prin MRR.
Raportul Curții a identificat probleme în mai multe state membre, iar pentru România cele trei cazuri de achiziții reprezintă constatări punctuale rezultate în urma verificărilor.
Pentru a stabili impactul financiar concret al situațiilor constatate în România ar fi necesare informații suplimentare despre contractele respective, valoarea lor și eventualele măsuri corective dispuse de autoritățile române sau de Comisia Europeană.
Deocamdată, raportul indică trei proceduri în care regulile de achiziții publice nu au fost respectate. Nu rezultă însă că întregul PNRR al României este afectat, că există un prejudiciu de o anumită valoare sau că România trebuie să returneze automat fonduri europene.
Sursa: 2eu.brussels
