Jumatate din aceasta suma va merge catre noua dintre cele mai mari institutii financiare. Cei mai multi bani vor primi Citigroup si JP Morgan, fiecare cate 25 miliarde dolari. Le urmeaza Bank of America si Merrill Lynch, cu cate 12,5 miliarde, dar si Goldman Sachs si Morgan Stanley, care vor fi ajutate, fiecare, cu zece miliarde dolari. State Street Bank si Bank of New York vor primi, si ele, un capital de cate trei miliarde dolari. Analistii sunt de parere ca planul este similar cu cel anuntat de guvernele din Marea Britanie, Franta si Germania. In schimb, tot specialistii in domeniu mentioneaza ca aceasta incercare este la fel de agresiva ca in tarile europene, dar nu atat de restrictiva in ceea ce priveste investitiile private, deoarece guvernul nu va avea participatii majoritare in niciuna dintre institutiile vizate. Trezoreria Statelor Unite va primi, in schimb, actiuni preferentiale purtatoare de un dividend de 5% pentru primii cinci ani, dupa care dividendul va creste la 9%.
“Este o alta decizie istorica din partea oficialilor americani, iar eu cred ca noile detalii ale acestui plan vor avea un impact pozitiv asupra titlurilor din sector, dar si asupra relatiilor interbancare. Faptul ca imprumuturile interbancare vor fi garantate temporar va trebui sa duca la o crestere a increderii in sistem. Vom vedea daca piata este de acord cu mine, prin scaderea ratei LIBOR”, spune Peter Cardillo, analist-sef la Avalon Partners. Inainte de a afla toate detaliile noului plan, piata a reactionat pozitiv - indicele Dow Jones inregistrand cea mai mare crestere din istorie: 936 de puncte intr-o singura zi.
