CNADNR I-A ACORDAT LUI NELU IORDACHE UN ULTIM TUN - TRANSALPINA

 

30 milioane de euro a fost ultimul tun pe care l-a dat Nelu Iordache la CNADNR. Un mizilic, un act adiţional la cel mai mare contract acordat de Companie unui rege al asfaltului, Transalpina. Bani încasaţi de Nelu Iordache în aprilie 2012, pentru porţiunea Bengeşti-Sebeş, după ce actul adiţional a fost semnat de însuşi şeful CNADNR, Mircea Pop, interimar demisionar de vreo câteva luni. Act semnat şi de alţi responsabili ai companiei, aflaţi bine mersi, şi ei, în aceleaşi funcţii. Suma băgată în buzunar de omul de afaceri nu s-a regăsit, măcar în parte, în lucrările Transalpina.

 

Şoseaua Transalpina arată, în multe zone, deplorabil. Plină de gropi, fără parapeţi pe porţiuni lungi, mai că te apucă regretul că ai încercat să o străbați cu maşina personală. În iulie 2012, fostul director al CNADNR spunea că termenul de finalizare al şoselei este luna octombrie şi că mai este nevoie doar de „mici retuşuri". De la vorbe la fapte e însă cale lungă, pe care nici autorităţile, şi nici constructorul, adică Romstrade, nu au mai străbătut-o.

 

Departe de a fi considerată finalizată, Transalpina a înghiţit, până acum aproape 2 miliarde de lei. Romstrade, compania lui Nelu Iordache a obţinut contractul în 2008, pentru 1,2 miliarde de lei, apoi l-a suplimentat printr-un act adiţional în 2011, în valoare de aproape milion de lei, fără TVA şi altul, în aprilie, ultimul tun, de peste 110 milioane de lei, tot fără TVA. În total, în jur de  335 milioane de euro. Este singurul contract pe care CNADNR nu i l-a reziliat companiei lui Nelu Iordache, după arestarea sa.


Într-una din intervenţiile sale, când a cerut să fie anchetat în stare de libertate, Nelu Iordache a spus că „Mircea Pop şi acoliţii vor să mă lase fără firme".

 

OAMENII LUI POP SE OCUPĂ DE INSOLVENȚA ROMSTRADE

 

Nelu Iordache şi Mircea Pop nu numai că au stat faţă în faţă la masa negocierilor la CNADNR de atâtea ori, vorbind de zeci de milioane şi de sute de milioane de euro. Interimarul de la CNADNR îi ajută firmele lui Nelu Iordache cu specialiştii Casei de Insolvenţă Transilvania, cei care au devenit „călăii" imperiului regelui asfaltului. Insolvenţă declanşată în acelaşi timp în care Iordache era arestat pentru deturnare de fonduri europene. Datoria pe care o are de administrat Casa Transilvania la companiile lui Iordache este de aproximativ 700 de milioane de euro.

 

Asociaţii fondatori ai Casei de Insolvenţă Transilvania sunt Andrei Cionca, Radu Lotrean şi Oana Luca, absolvenţi ai Universităţii Babes Bolyai-Cluj, Facultatea de Drept. Mai mult, Nestor - Nestor - Diculescu - Kingston Preston, de aproape trei ani, este societate de corespondenţă a Casei de Insolvenţă Transilvania. CNADNR, condusă de Mircea Pop, s-a înscris la masa credală cu suma de 300 milioane de euro. Mircea Pop este foarte cunoscut în mediul avocăţesc din Cluj, din care fac parte cei din Casa Transilvania, prin fratele lui, Liviu Pop. Acesta a fost profesor şi decan la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai Cluj, inclusiv pentru asociaţii fondatori ai Casei de Insolvenţă Transilvania. Unul dintre colegii de an ai avocatului Andrei Cioancă este Ovidiu Podaru, conferenţiar la aceeaşi facultate şi veşnic subordonat şi colaborator al lui Liviu Pop.

 

OFERTA CEA MAI MARE, MEREU CÂȘTIGĂTOARE, LA CNADNR

 

Inspectorii Curţii de Conturi au luat la puricat utilizarea fondurilor provenite din împrumutul Băncii Europene de Investiţii pentru cele două tronsoane de autostradă Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa. Controlul inspectorilor Curţii de Conturi a dus la concluzii halucinante privind modul de atribuire a contractului pentru francezii de la Colas, acord parafat la începutul anului 2009 şi rupt doi ani mai târziu.


Astfel, pentru bucata de autostradă dintre Cernavodă şi Medgidia s-au dat în plus 70 milioane de lei, reprezentând diferenţa dintre preţul ofertei declarate câştigătoare şi cel al ofertei cu preţul cel mai scăzut. Colas, cu cel mai mare preţ a câştigat oferta în defavoarea altor două consorţii.

 

Banca finanţatoare a recomandat însă acceptarea celei mai scăzute oferte, respectiv a asocierii FCC-Alpine, aşa că CNADNR a introdus noi reguli, astfel încât firma aleasă de ei, cea de pe locul 3, Colas, să fie calificată, iar celelalte două consorţii, descalificate. Grilele de evaluare introduse de CNADNR nu fuseseră incluse iniţial în criteriile de clasificare.

 

„Având în vedere aspectele constatate cu privire la modul de derulare a acestei proceduri de atribuire există indicii de favorizare a Colas SA, din următoarele considerente:
- CNADNR nu a organizat procedura de evaluare a ofertelor în două etape conform recomandărilor din Ghidul BEI
- Comisia de evaluare a reluat procedura de evaluare a ofertelor
- Comisia de evaluare a declarat ca fiind neconforme doar ofertele cu preţul mai mic decât cel al ofertei declarată câştigătoare, în timp ce ofertele cu preţul mai mare, deşi prezentau aspecte de neconformitate cu documentaţia de atribuire, au fost declarate corespunzătoare.
- Oferta desemnată câştigătoare a fost evaluată în mod subiectiv, fără să se ţină cont de comentariile şi grupului de lucru",
sunt principalele concluzii din raportul Curţii de Conturi.

 

Cea mai mică ofertă, cea a consorţiului FCC Alpine a fost descalificată dintr-un motiv pueril - o greşeală de redactare. În loc să ceară clarificări, comisia a anulat oferta. Chiar dacă BEI a cerut CNADNR explicaţii pentru acest lucru, oficialilor instituţiei nu le-a păsat de cerinţa băncii finanţatoare şi au semnat contractul cu firma Colas SA.

 

Inspectorii Curţii de Conturi spun că şi acest contract a creat prejudicii de aproape 150 de milioane de lei, pentru că şi pentru acest contract s-au făcut favoruri. Aşadar, oferta cea mai scăzută, din partea JV Ashtrom/Shapir Structures, cu 448,3 milioane de lei a fost descalificată, iar Astaldi-Max Boegl a câştigat contractul având o ofertă de aproximativ 595 milioane de lei.