Un număr tot mai mare de cargouri şi petroliere trec zilnic prin strâmtoarea Bosfor transformând apele maritime din Istanbul într-o "bombă care stă să explodeze", a declarat ministrul turc al transporturilor, potrivit cotidianului The National din Emiratele Arabe Unite.
Pentru a reduce traficul şi pericolul ca un petrolier să explodeze în mijlocul unui oraş de 12 milioane de oameni, experţii au găsit o nouă soluţie: săparea unui canal la est de Istanbul. "Trebuie stabilită o rută alternativă, ca în cazul Canalului Suez. Există mai multe alternative, dar proiectele trebuie aduse pe agendă", a declarat Resad Dogru, un parlamentar turc, care a cerut guvernului să demareze procedurile în acest sens.
Explozia unui petrolier în strâmtoarea Bosfor, lungă de 30 de kilometri şi care desparte Istanbulul în partea europeană şi cea asiatică şi leagă Marea Neagră de Marea Marmara şi de alte rute maritime internaţionale, este un scenariu de coşmar pentru toţi locuitorii Istanbulului.
Bosforul, care are o lăţime de numai câteva sute de metri între cele mai înguste maluri, este o rută importantă de transport pentru petrolul şi gazul din Rusia şi regiunea Caspică. În noiembrie 1979, oraşul a fost foarte aproape de o catastrofă, când Independenţa, un petrolier românesc ce transporta 94.000 de tone de ţiţei din Libia a intrat în coliziune cu un cargobot grecesc la intrarea sudică a Bosforului. Independenţa a explodat, omorând 43 dintre cei 46 de membri ai echipajului. Vasul s-a scufundat în est, foarte aproape de partea asiatică a oraşului, iar petrolul aprins a ajuns la mal din cauza vântului. Independenţa a ars aproape o lună.
În prezent, pericolul pentru Istanbul este mult mai mare decât la momentul accidentului Independenţei. Populaţia oraşului a crescut de la 2,7 milioane în 1979 la aproape 12 milioane în prezent, în timp ce şi numărul vaselor a crescut în mod dramatic. În fiecare an, 56.000 de vase trec prin Bosfor, ceea ce înseamnă 150 de vase pe zi, a declarat ministrul transporturilor, Binali Yildirim. Din numărul total de vase, aproximativ 10.000 sunt petroliere.
"Traficul pe Bosfor creşte de mulţi ani. 145 de milioane de tone de petrol trec prin strâmtoare în fiecare an", a mai spus ministrul. El susţine că ministerul a luat deja măsuri pentru a "preveni un accident care să implice asemenea vase, care sunt ca nişte bombe ce stau să explodeze şi care ar putea declanşa o catastrofă în Istanbul". Ministrul susţine însă că din partea celorlalte ţări există presiuni pentru creşterea şi mai mare a traficului prin Bosfor.
Din moment ce Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Marmara de Marea Egee, sunt căi navigabile internaţionale, Turcia are doar posibilităţi limitate pentru a reglementa traficul prin acestea. În afara pericolului pe care îl reprezintă traficul de petroliere pentru Istanbul, un alt motiv pentru a căuta o rută ocolitoare este şi costul generat de lungile perioade de aşteptare pentru vasele care vor să treacă prin strâmtoare, a mai spus Dogru.
"Pentru companiile de transport maritim este foarte scump ca un vapor să stea să aştepte", a mai spus acesta, atrăgând atenţia că aceste perioade de aşteptare pot să ajungă la zile sau chiar săptămâni. O soluţie ar fi construirea unei noi căi navigabile între Marea Marmara şi Marea Neagră. Potrivit planului prezentat de Necati Agiralioglu, profesor de hidrologie la Universitatea Tehnică din Istanbul, un canal ar putea fi construit pentru a lega Marmara de un lac din est şi apoi se poate folosi un râu de pe partea cealaltă a lacului pentru a ajunge la Marea Neagră. Un proiect similar a fost gândit de Imperiul Otoman în secolul al 16-lea pentru a transporta mai uşor şi mai eficient lemn din munţii Bolu către Istanbul, dar nu a fost niciodată realizat.
Studii despre potenţialul Lacului Sakarya drept rută maritimă au fost făcute în anii '90, dar au fost abandonate după un cutremur devastator care a lovit regiunea în august 1999, omorând 20.000 de oameni. Ideea este acum din nou în centrul atenţiei. "Pentru acest proiect de 140 de kilometri ar fi de ajuns 670 de milioane de dolari", a spus Agiralioglu, adăugând că această construcţie ar putea fi terminată în cinci ani. Ministrul transporturilor a spus însă că planul este doar în faza de proiect.
Perspectiva noului canal pentru petroliere a generat deja îngrijorare în regiunea vizată, criticii spunând că autorităţile vor să elimine un potenţial pericol pentru zonele bogate de pe malul Bosforului. Obiectivul proiectului ar fi "să salveze vilele şi palatele de pe Bosfor", a scris Ismet Cigit, editorialist la Ozgur Kocaeli, un contidian din Kocaeli, un oraş care se află aproape de ruta alternativă propusă pentru canal. Dacă s-ar construi canalul, ar însemna "sfârşitul oraşului Kocaeli", a mai scris Cigit, cerându-le cititorilor să se opună proiectului.
Potrivit lui Dogru, există şi alte posibilităţi de a lega Marea Marmara de Marea Neagră, care să nu implice Kocaeli. Acesta a spus că va urmări situaţia foarte atent. Au existat mai multe proiecte de conducte care să transporte petrolul din Marea Neagră în Marea Mediterană pe cale terestră. Dogru a arătat că oricare ar fi posibilităţile, Turcia trebuie să analizeze foarte serios modalităţile de a evita Bosforul.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
