Turcia şi Armenia au semnat acorduri istorice de normalizare a relaţiilor

După semnarea acordurilor, ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu şi omologul său armean Eduard Nalbandian şi-au strâns îndelung mâinile, înainte de a se felicita cu şefii delegaţiilor europeană, franceză, elveţiană, americană şi rusă.

Pentru a intra în vigoare, acordurile vor trebui ratificate de parlamentele celor două ţări, un proces care ar putea dura multă vreme, din cauza ostilităţii a numeroşi deputaţi de la Ankara şi Erevan.

În plus, apropierea dintre Ankara şi Erevan întâmpină o rezistenţă profundă în rândul populaţiilor din cele două ţări, precum şi al diasporei armene, extrem de influentă în Franţa şi SUA.

Relaţiile dintre Turcia şi Armenia sunt umbrite de amintirea masacrului şi deportării armenilor din perioada 1915-1917: peste un million şi jumătate de morţi, potrivit Armeniei, între 300.000 şi 500.000 de victime, potrivit Turciei, care respinge termenul de genocid. Genocidul armenilor este în schimb recunoscut de Franţa, Canada şi Parlamentul European.

La Zurich, suspansul a dominat până în ultimul moment: ceremonia de la Universitatea din Zurich a fost întârziată timp de aproape trei ore şi jumătate din cauza "unor dificultăţi" de ultim moment ridicate de delegaţia armeană cu privire la discursul pe care urma să-l susţină şeful diplomaţiei de la Ankara, a precizat un diplomat turc.

"Formulări inacceptabile" în discursul pe care urma să-l pronunţe partea turcă au fost motivele întârzierii de peste trei ore şi jumătate a semnării, sâmbătă, la Zurich, a acordului dintre Ankara şi Erevan, a anunţat Ministerul armean de Externe. Tigran Balayan, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei armene, a refuzat însă să precizeze care au fost părţile contestate din discursul Turciei.

În final, pentru rezolvarea problemei, s-a decis că nicio alocuţiune nu va fi rostită: alegerea era de a "ucide procesul sau de a nu ţine niciun discurs", a explicat diplomatul turc.

Litigiul a provocat incertitudine pe parcursul zilei de sâmbătă: cu puţin timp înainte de ora locală 17.00 (18.00, ora României), prevăzută pentru semnarea acordurilor, maşina care o transporta pe secretarul de stat american Hillary Clinton spre Universitatea din Zurich a revenit la hotelul în care era cazată delegaţia americană.  Apoi au fost lansate negocieri cu participarea adjunctului secretarului de stat american pentru afaceri europene şi Eurasia, Phil Gordon.

Ministrul armean de externe şi Hillary Clinton au ajuns în final la Universitatea din Zurich, cu o întârziere de două ore faţă de ora prevăzută pentru semnarea acordurilor turco-armene. Ministrul turc de externe şi toate celelalte delegaţii îi aşteptau pe cei doi: ministrul elveţian de externe Micheline Calmy-Rey, alăturii de şefii diplomaţiilor rusă, Serghei Lavrov, franceză, Bernard Kouchner, şi europeană, Javier Solana. Cu toate acestea, a mai fost nevoie de încă o oră şi jumătate pentru ca ceremonia să înceapă la ora locală 20.20 (21.20, ora României).

În afară de masacrul armenilor, conflictul din Nagorno-Karabah a amplificat disensiunile dintre cele două ţări. La finalul unui război de şase ani (1988 - 1994), Erevanul a preluat controlul asupra acestei enclave locuită de armeni din Azerbaidjan, aliata Turciei, care şi-a închis în 1993 frontiera cu Armenia ca represalii.

Acordurile semnate sâmbătă prevăd în special redeschiderea frontierei dintre cele două ţări, la două luni de la intrarea în vigoare a documentelor.

Într-un discurs solemn către naţiune, preşedintele armean Serj Sarkissian a dat asigurări sâmbătă că nu a existat "alternativă la restabilirea relaţiilor cu Turcia", la o zi după ce mii de persoane au protestat la Erevan faţă de restabilirea relaţiilor cu Ankara.

Opoziţia armeană a condamnat semnarea documentelor pentru normalizarea relaţiilor turco-armene. "Prin semnarea acestor protocoale, am intrat într-o perioadă de mari riscuri şi incertitudini", a declarat pentru AFP unul dintre liderii opoziţiei, Stepan Safarian.

La rândul său, şi opoziţia din Turcia a protestat vehement. Onur Öymen, vicepreşedintele principalului partid de opoziţie, Partidul Republican al Poporului, (CHP, social-democrat) a vorbit despre "o abdicare" a Guvernului turc. Şi Mehmet Sandir, responsabil al Partidului Acţiunea Naţionalistă (MHP, naţionalist), a deplâns "o zi neagră pentru Turcia".

În schimb, Statele Unite şi Uniunea Europeană au salutat semnarea documentelor privind procesul de normalizare a relaţiilor dintre Turcia şi Armenia. "Aceste acorduri sunt istorice şi încheie decenii de ostilitate şi diviziune", a declarat Phil Gordon.

La rândul său, Comisia Europeană a salutat "un pas curajos spre pacea şi stabilitatea în regiunea de sud a Caucazului".

Preşedinţia suedeză a UE a apreciat, de asemenea, că normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări va contribui la "securitatea, stabilitatea şi cooperarea în regiune".

Şi Canada a salutat semnarea de către Armenia şi Turcia a acordurilor istorice vizând normalizarea relaţiilor între cele două ţări, umbrite de aproape un secol de masacrul armenilor, considerat drept genocid de Ottawa.

Azerbaidjanul a condamnat duminică normalizarea relaţiilor între Armenia şi Turcia şi a avertizat în legătură cu riscul unei posibile instabilităţi în sudul Caucazului.