Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale dezbaterii “Sibiu: de la capitala culturala europeana la sansa economica a unui judet-fanion”, a doua din seria The Money Channel Business Tour.
Evenimentul a reunit deopotriva reprezentanti ai mediului de afaceri local, dar si ai mediului politic, precum Mircea Geoana - presedintele Senatului, Ilie Sarbu - ministrul Agriculturii, sau Ion Bazac - ministrul Sanatatii.
“Fara infrastructura, orice economie isi epuizeaza resursele locale. Avem nevoie de investitii mai mari, desi, in ultimii ani, municipalitatea a alocat sume semnificative”, a declarat vineri Klaus Johannis, primarul municipiului Sibiu, in cadrul dezbaterii. De altfel, Mircea Bulboaca, presedintele companiei de constructii Con-A, crede ca, date fiind carentele din infrastructura, anul acesta ar fi cel mai bun moment pentru ca statul roman sa demonstreze ca este “un bun manager”. Mediul de afaceri este foarte interesat de proiectele din infrastructura, in conditiile in care statul a promis ca anul acesta va aloca de la bugetul de stat aproximativ zece miliarde euro pentru investitii in acest sector.
Economia diversificata, atu in fata crizei
Comparativ cu alte zone ale tarii, au comentat autoritatile locale prezente la seminar, judetul Sibiu nu se confrunta cu o situatie grava, acestea mizand pe faptul ca exista sanse reale de a face fata crizei in 2009, in primul rand datorita unei economii diversificate. “Diversificarea este o reteta a succesului, in conditiile in care zonele monoindustriale au dat faliment”, a explicat primarul Sibiului. Klaus Johannis si-a argumentat declaratia precizand ca, in ciuda crizei, veniturile Primariei, care din anul 2000 si pana in prezent au crescut de 20 de ori, nu au fost inca afectate, ci, dimpotriva, au inregistrat o usoara crestere de la inceputul anului. “Peste 40% din bugetul pentru acest an va fi directionat pentru sprijinirea economiei judetului. La un buget de aproximativ 400 milioane de lei, ne-am planificat investitii de 160 de milioane”, a adaugat primarul Sibiului. Printre proiectele punctate de Johannis pentru acest an, se afla construirea unui spatiu expozitional de arta moderna, doua poduri, un viaduct, dar si continuarea lucrarilor la centura Sibiului, care se va finaliza in 2011.
Relatia dintre oamenii de afaceri si autoritatile locale din Sibiu pare sa fie una constructiva, in conditiile in care in Sibiu au fost luate masuri de simplificare a birocratiei, ceea ce faciliteaza investitiile. “Din punctul meu de vedere, nu este o criza reala, ci o criza de comunicare. Noi nu inregistram o scadere, ci o reducere a ritmului de dezvoltare, care nu mai este la nivelul din 2006”, a declarat in cadrul dezbaterii Ilie Carabulea, proprietarul holdingului Atlassib si actionarul principal al Bancii Comerciale Carpatica (BCC). In opinia sa, sistemul trebuie deblocat pe linia de finantari, ceea ce va ajuta firmele sa gaseasca solutii pentru a se dezvolta.
Totodata, Carabulea a declarat ca BCC trebuie sa ramana o entitate romaneasca si sa-si majoreze capitalul social. “Guvernul fiecarei tari trebuie sa aiba o entitate financiara cu ajutorul careia sa-si asigure politica economica si financiara. Fiecare tara trebuie sa aiba particularitatile ei, punctele ei de sprijin pe care sa le gestioneze”, a afirmat principalul actionar al Carpatica.
La randul sau, Nicolae Hoanta, directorul Carpatica, considera ca lumea afacerilor este inhibata de lipsa de incredere. “Noi nu am oprit creditarea. Am acordat credite inclusiv agriculturii. Creditarea este la dispozitia agentilor economici, oricare ar fi profilul lor”, a precizat Hoanta. Acesta considera ca bancile vor avea o problema in a gasi cui sa dea credite. “Va fi o problema destul de mare, pentru ca se asteapta valuri de criza, aceasta inca nu s-a manifestat in toata amploarea ei, nici peste granite, nici in Romania”, a mai spus directorul Carpatica.
La randul lor, investitorii straini considera zona Sibiului o zona extrem de atractiva pentru dezvoltarea capitalului strain. “Este cea mai importanta piata pentru noi. Conditiile sunt diferite, avem parteneri care vorbesc germana”, a declarat George Geiger, directorul general al firmei de constructii civile si industriale Geiger. Acesta a identificat si efecte pozitive ale crizei, cum ar fi gasirea de muncitori calificati in piata constructiilor si “curatarea pietei”, prin prisma faptului ca in piata vor rezista doar firmele puternice. Una dintre industriile mai putin afectate de criza este cea farmaceutica, pentru ca va continua sa produca medicamente, chiar daca va resimti efectul lipsei de finantare din mediul bancar, considera Ilie Vonica, director general al distribuitorului farma Polisano.
Agricultura, afectata de lipsa de predictibilitate
Un alt sector cu potential pentru Sibiu este agricultura, domeniu care nu este restantier la banci. Insa cea mai mare problema a producatorilor din agricultura pare sa fie aceea a preturilor, care ii obliga sa lucreze in pierdere. Presedintele CEC Bank, Radu Ghetea, a spus ca institutia pe care o conduce a acordat, in ultimele luni, credite de peste 400 milioane de euro producatorilor agricoli si IMM-urilor. “Omul ar trebui sa stie, in mod normal, cum vinde graul din toamna, cand seamana, cu mici ajustari ce vor aparea pe piata, ca sunt bursele care fixeaza pretul la grau, dar lucrul asta nu s-a intamplat”, a precizat Ghetea. Totodata, la dezbaterea Money Channel Business Tour, presedintele Bursei Monetare si Financiare de Marfuri Sibiu, Teodor Ancuta, a vorbit despre Bursa cerealelor, un proiect al Bursei de Marfuri Sibiu, care nu va putea fi pus in practica mai devreme de doi ani.
“Pentru infiintarea bursei de cereale ar fi necesare minimum 50 milioane de euro”, a punctat Ancuta. Potrivit acestuia, infiintarea unei burse a cerealelor in cadrul Bursei ar elimina speculatorii de cereale de pe piata. “Discutiile pentru acest proiect au fost demarate inca din mandatul trecut, in care am fost ministru al Agriculturii, dar, din pacate, a fost abandonat de guvernul care a succedat”, a declarat, la randul sau, ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu. Din perspectiva politica, Mircea Geoana, liderul PSD, considera ca principala nemultumire a mediului de afaceri o constituie numarul imens de controale. Acesta a spus ca partidul pregateste o lege prin care urmareste introducerea unui act unic, de control. “Trebuie sa preluam modelul american, cu actul unic de control. Un singur control pe an, anuntat, pentru ca agentii economici sa isi poata pregati toate actele, si eliminarea controalelor inopinate, nejustificate ar duce la eliminarea abuzurilor”, este de parere liderul PSD. Potrivit acestuia, criza ar putea fi “un detonator al unor practici paguboase” mai vechi, din Romania.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
