"Vom relua negocierile, care nu s-au incheiat. Nu va pot spune cum vor evolua negocierile, intrucat Ucraina si Rusia se confrunta pentru prima data cu o astfel de situatie", a declarat Dubina, in cadrul unei conferinte de presa de la Kiev.
Potrivit agentiei de presa ucrainene UNIAN, citata de RIA Novosti, Dubina a precizat totusi ca cererea Gazpromului de a mari pretul gazului pentru Ucraina la 450 de dolari pentru o mie de metri cubi nu este intemeiata din punct de vedere economic si este inacceptabila pentru tara sa.
Rusia si Ucraina vor relua joi negocierile, dupa ce Moscova a sistat in 1 ianuarie livrarile de gaz catre Kiev, din cauza unui diferend privind pretul pentru anul 2009 si datoriile fostei republici sovietice. Acest diferend a dus miercuri la suspendarea totala a livrarilor de gaz .rus catre Europa via Ucraina.
Pana la sfarsitul anului 2008, Ucraina platea 179,5 dolari pe mia de metri cubi de gaze rusesti. In momentul esecului negocierilor pentru 2009, Rusia cerea Ucrainei un pret preferential de 250 de dolari, in timp ce Kievul era dispus sa plateasca 201 dolari. Dupa sistarea gazului destinat Ucrainei, la 1 ianuarie, Kievul a anuntat ca e dispus sa plateasca cel mult 235 de dolari, insa conditiona acordul de o renegociere a contractului de tranzit pentru gazele rusesti destinate Europei. Gazprom respinge posibilitatea renegocierii contractului de tranzit care ar fi valabil pana la 31 decembrie 2010 si spune ca nu mai este dispus ca dea gaze Ucrainei la pret preferential, cerand un pret aliniat celui european - circa 500 de dolari pe mia de metri cubi.
Ucraina percepe in prezent 1,7 dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc transportat pe 100 de kilometri. Daca initial dorea marirea tarifului la 2 dolari, in prezent Ucraina cere 1,8 dolari. Prin comparatie, Republica Moldova tranziteaza gazul rusesc la un tarif de 2,5 dolari, dar a cerut in toamna marirea acestui tarif. Fara a inainta o suma propusa, Chisinaul a estimat ca dublarea tarifucului actual ar fi un pret corect. Propunerea urma sa fie examinata de Moscova.
Solana: Gazul nu trebuie sa fie folosit ca instrument politic
Inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externa, Javier Solana, a afirmat miercuri ca gazul nu trebuie folosit "ca un instrument politic", referindu-se la conflictul dintre Rusia si Ucraina, relateaza AFP.
"Gazul nu trebuie sa fie un instrument politic", a declarat seful diplomatiei europene, in conditiile in care Rusia a sistat in totalitate miercuri aprovizionarea Europei cu gaz via Ucraina, potrivit Kievului. Mai multe tari europene au anuntat ca nu mai primesc, practic, deloc gaz rusesc.
"Nu trebuie sa folosim petrolul si gazul ca arme politice, trebuie sa fim capabili sa gasim mecanisme profesionale" care sa nu aiba "suisuri si coborasuri de natura politica", a adaugat Solana, citat de postul national de radio spaniol, RNE. "Exista problema datoriei care trebuie achitata si cred ca acest aspect se va rezolva", a spus Solana.
Ucraina: "Rusia a lasat Europa fara gaz"
Rusia a incetat complet miercuri tranzitul de gaz destinat Europei pe teritoriul ucrainean, a anuntat purtatorul de cuvant al companiei ucrainene a hidrocarburilor, Naftogaz, citat de AFP.
La ora 7.44 (ora Ucrainei si a Romaniei), "Rusia a incetat complet tranzitul de gaz prin Ucraina", a declarat purtatorul de cuvant al Naftogaz, Valentin Zemlianski. "Rusia a lasat Europa fara gaz", a adaugat el.
Pana in prezent, Bulgaria, Turcia, Macedonia, Grecia, Bosnia, Ungaria si Cehia anuntasera ca aprovizionarea lor cu gaz rusesc a fost oprita in totalitate. Tarile Europei de Vest, mai putin dependente de gazul rusesc, sunt si ele afectate de criza: in Franta, livarile au scazut marti cu peste 70%, iar in Italia cu 90%. Scaderi ale presiunii au fost inregistrate si in Germania. Romania inregistrase marti o scadere cu 75% a volumului de gaz livrat de Rusia.
Gazprom a redus drastic marti dimineata volumul de gaz introdus la frontiera cu Ucraina si destinat consumatorilor europeni. Masura a venit dupa ce Moscova a acuzat Kievul ca fura din acesta pentru a suplini gazul pe care Gazprom a incetat sa i-l furnizeze din cauza neplatii datoriilor.
UE risca agravarea crizei energetice, Polonia cere Bruxelles-ului sa medieze intre Moscova si Kiev
Europa risca o accentuare a crizei energetice, in conditiile in care nimic nu sugereaza ca Rusia si Ucraina isi vor rezolva prea curand diferendul comercial, astfel incat presedintele polonez Lech Kaczynski a cerut UE sa medieze diferendul comercial, relateaza AFP si Reuters.
"Desi solutionarea problemei tine de partile interesate, Europa ar trebui sa se angajeze mai activ in procesul de mediere", a declarat Kaczynski. "Sunt convins ca Europa are un interes vital pentru a juca un rol mai activ, in vederea stabilizarii situatiei", a adaugat el, subliniind "situatia dramatica din unele state membre UE".
Rusia acuza Ucraina ca sustrage circa 15% din gazul care ii tranziteaza teritoriul, cu destinatia Europa. "Ucraina a furat gaz, dar nu de la Rusia, ci de la consumatorii care au cumparat produsul si au platit pentru el", a declarat premierul Vladimir Putin marti. La randul sau, presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a acuzat Moscova pentru perturbarea livrarilor de gaz, avertizand ca aceasta ar putea diminua in continuare fluxul catre Europa si ar putea chiar sa il sisteze in totalitate.
In 1 ianuarie 2009 Rusia a sistat aprovizionarea Ucrainei cu gaz, in urma unui diferend privind pretul si datoriile fostei republici sovietice, iar luni dupa-amiaza a redus si livrarile catre Europa. Deocamdata Europa Centrala si Est a fost cea mai afectata de acest conflict, iar Bulgaria a vorbit chiar de o "situatie de criza" si a suspendat livrarea de gaz catre consumatorii industriali. In consecinta, doi productari de ingrasaminte au fost nevoiti sa isi opreasca activitatea.
Si Franta si Italia au anuntat, insa, ca au inregistrat o scadere a volumului de gaz primit prin conductele care tranziteaza Ucraina, insa principalele tari din Zona euro nu au suferit, deocamdata, repercusiuni pe plan economic. Totusi compania germana E.ON Ruhrgas a avertizat ca reduceri drastice ale cantitatii primite, combinate cu un val de frig, ar putea genera probleme. De asemenea marii consumatori de energie, ca industriile aluminiului, sticlei sau siderurgica ar putea avea de suferit de pe urma unui conflict de durata.
Uniunea Europeana importa un sfert din necesarul sau de gaz din Rusia, iar circa 80% din aceasta cantitate tranziteaza Ucraina. In aceste conditii, reprezentanti ai presedintiei cehe a UE s-au intalnit marti cu ambele parti, pentru a cere o reluare a negocierilor. "Partea rusa (...) este dispusa sa faca acest pas. Si noi suntem si ma astept ca si partea ucraineana sa fie dispusa", a declarat ministrul ceh al industriei, Martin Riman, dupa discutiile cu vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev.
Directorul companiei ucrainene Naftogaz a anuntat ca va merge joi la Moscova, iar presedintia UE a afirmat ca ia in considerare o "optiune extrema", aceea de a organiza un summit tripartit UE-Rusia-Ucraina.
Romania si Austria au anuntat ca au inregistrat scaderi ale livrarilor cu 75%, respectiv 90%, in timp de Ungaria, Bulgaria, Turcia, Macedonia, Grecia, Croatia, Bosnia si Serbia nu mai primesc deloc gaz via Ucraina. Slovacia va declara stare de urgenta, potrivit agentiei cehe CTK, iar Polonia a suspendat furnizarea de gaz catre clientii industriali.
Analistii pe probleme energetice au dat asigurari ca aceasta criza trebuie sa se prelungeasca timp de mai multe saptamani sau chiar luni pentru ca populatia din Europa de Vest sa resimta efectele. Majoritatea tarilor mari din UE au cantitati importante de gaz stocat, dupa ce in ultimii ani iernile au fost relativ blande. In plus, ele importa gaz si din Norvegia sau Algeria.
Criza gazelor reprezinta, insa, un nou factor care tensioneaza relatiile dintre Moscova si Occident, deteriorate deja de conflictul ruso-georgian din vara anului 2008.
Purtatorul de cuvant al Departamentului american de Stat, Sean McCormack, a declarat ca suspendarea livrarii de gaz este inaceptabila si a salutat negocierile dintre cele doua parti care urmeaza sa aiba loc joi. "Acest episod evidentiaza nevoia urgenta de diversificare a surselor de gaz natural", a adaugat el.
Problemele privind livrarea de gaz catre Europa, combinata cu ofensiva israeliana din Fasia Gaza, a antrenat o crestere a pretului petrolului pana la aproape 50 de dolari barilul, un record in ultimele trei saptamani. Rusia, a carei principala sursa de venit o reprezinta exportul de titei, are de castigat de pe urma acestei scumpiri. (NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
