Scrutinul se va încheia la ora 20.00, iar primele sondaje efectuate la ieşirea de la urne sunt aşteptate chiar atunci, în timp ce primele rezultate parţiale vor fi comunicate în noaptea de duminică spre luni.

Ucrainenii îşi aleg duminică primul preşedinte după Revoluţia portocalie într-un climat tensionat, cei doi candidaţi acuzându-se reciproc că pregătesc fraude şi promiţând că îşi vor apăra în stradă victoria.

Revoluţia portocalie este denumirea sub care a rămas cunoscută revolta populară declanşată de suspiciunile de fraudă de la scrutinul prezidenţial din 2004, când Ianukovici a fost dat iniţial câştigător, dar în cele din urmă victoria sa a fost invalidată, iar la putere au venit "portocaliii", văzuţi ca prooccidentali.

Viktor Ianoukovici, care şi-a devansat rivala cu 10 puncte procentuale la primul tur de scrutin, porneşte din poziţia de favorit. El speră să-şi ia astfel revanşa asupra Revoluţiei portocalii, a cărei eroină, alături de preşedintele în exerciţiu, Viktor Iuşcenko, este considerată a fi Iulia Timoşenko.

Premierul Timoşenko şi-a acuzat contracandidatul că pregăteşte din nou fraude şi a promis un nou "Maidan", referinţă la piaţa centrală din Kiev unde a prins contur revolta populară din 2004.

Viitorul preşedinte al acestei ţări cu 46 de milioane de locuitori, aflată între Uniunea Europeană şi Rusia, îi va urma în funcţie prooccidentalului Viktor Iuşcenko, liderul Revoluţiei portocalii. Acesta a fost eliminat din cursa pentru un nou mandat încă din primul tur de scrutin, după ce în timpul celor cinci ani ai preşedinţiei sale crizele politice repetate au adus ţara într-un blocaj politic.

Ambii candidaţi promit să amelioreze relaţiile cu Moscova, tensionate în timpul preşedinţiei lui Viktor Iuşcenko, spre necazul Europei, care s-a trezit adesea ostatică în războiului gazului dintre cele două ţări.

La fel, ambii sunt decişi să consolideze cooperarea economică cu UE, chestiunea unei aderări nefiind deocamdată pe ordinea de zi a Bruxelles-ului.

Viitorul preşedinte va trebui să redreseze cât mai repede o situaţie economică dezastruoasă. Ucraina a căzut pradă recesiunii în 2009, înregistrând o scădere a PIB-ului cu 15%. Moneda sa naţională, hrivna, s-a devalorizat cu mai mult de 60% faţă de momentul declanşării crizei economice mondiale, la sfârşitul anului 2008.